Ce s-a întâmplat cu mișcarea pentru pace din Germania?

Zeci de mii de oameni sunt așteptați să participe la aproximativ 120 de proteste pentru pace în întreaga Germanie la acest sfârșit de săptămână. Marșurile pentru pace sunt o tradiție în țară de Paște. Dar prezumtivul viitor guvern german,  condus de posibilul viitor cancelar Friedrich Merz, plănuiește alocarea multor miliarde de euro pentru reînarmarea țării și suplimentarea armatei Bundeswehr de la 83.000 de militari în prezent la 203.000 în 2031, pe bază de voluntariat.

Opinia publică din Germania are în prezent o poziție complexă în materie de război și pace. Un sondaj realizat de institutul Forsa în lunile martie și aprilie la comanda trusturilor media RTL și NTV relevă că 54% dintre germani se tem că țara ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina, dar numai o șesime din repondenți s-a declarat dispusă să-și apere țara cu arma în mână.

Marșurile pacifiste de Paște nu au revendicări unitare. Fiecare din cele 120 de proteste și-a publicat propriile apeluri și atrage atenția asupra diferitelor conflicte existente pe glob. Dar, potrivit lui Kristian Golla, coordonator al protestelor, există câteva revendicări comune. Toate demonstrațiile se opun "înarmării excesive în Germania și Europa", solicită sporirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războaielor "în special a celor din Ucraina și Gaza", renunțarea la armamentul nuclear și se opun staționării rachetelor balistice cu rază medie în Europa.

"Cred că este important să subliniez că există alternative. Reînarmare, reînarmare - este aceasta calea cea bună"? a subliniat Golla pentru DW. "Cred că politicienii încearcă să ofere o soluție care nu este una cu adevărat. Este oare adevărat că Rusia, de îndată ce va cuceri Ucraina va ocupa jumătate din Europa de vest? Nu sunt deloc sigur că asta este adevărat".

Golla a dorit de asemenea să evidențieze că mișcarea pentru pace din Germania nu este exclusiv pacifistă. "Există unii care nu se opun fundamental recurgerii la violență. Dar mișcarea își pune întrebarea: ce conflicte există și cum pot fi ele soluționate? Pot fi rezolvate conflictele doar pe cale militară sau există și alte posibilități"?

Vremuri dificile pentru pacifiști

Olaf Müller, pacifist și profesor de filozofie la Universitatea Humboldt din Berlin, crede că mișcarea pacifistă din Germania a ajuns la cel mai de jos nivel din ultimele decenii.

"Cred că mișcarea pacifistă este demoralizată", a declarat el pentru DW. "Și unul din motive este acela că dacă ieși acum în stradă împotriva militarismului ești automat suspectat că faci jocul lui Putin".

Într-adevăr este clar că în ciuda protestelor programate la acest sfârșit de săptămână mișcarea pacifistă din Germania se află în declin comparativ cu perioada se de glorie din anii 1980.

În 1983, de exemplu, aproximativ 4 milioane de cetățeni din Germania de vest au semnat așa-numitul "Apel de la Krefeld", care cerea guvernului de la Bonn să revină asupra deciziei de a permite staționarea în țară a rachetelor balistice cu rază medie. Și acum aceasta este o revendicare centrală a marșurilor pentru pace.

Și există un motiv întemeiat pentru asta: germanii se tem tot mai mult de război, nu în ultimul rând din pricina evoluțiilor recente de la Casa Albă. "Germanii se tem în prezent fiindcă nu mai sunt siguri că securitatea le este garantată de NATO", a explicat Müller.

El crede că există alternative practice la apărarea militară și solicită ca în cazul reintroducerii stagiului militar obligatoriu oamenii să se exerseze în rezistență civilă și inobediență civică. Într-adevăr în unele orașe ucrainene locuitorii au recurs la astfel de metode împotriva ocupantului rus.

Ce s-a întâmplat cu mișcarea pentru pace?

Annette Ohme-Reinicke, profesoară de sociologie la Universitatea din Stuttgart și autoarea unei cărți privind istoria mișcărilor sociale, crede că mișcarea pentru pace din Germania a fost subminată de alte temeri de la încetarea Războiului Rece, când societatea a început "să-și întoarcă privirea" de la chestiunile vizând războiul și apărarea.

În răstimp, susține ea, germanii au devenit mult mai preocupați de chestiuni sociale: dificultăți legate de inflație, scumpirea chiriilor și asigurarea vieții de zi cu zi, în timp ce un sistem economic mai neoliberal și individualismul care decurge din asta au subminat mișcările sociale în general.

"Există acum o stare de spirit fundamental diferită de cea din anii 60 și 70 ai secolului trecut", a declarat ea. "Cred că asta a făcut populația mai vulnerabilă la chestiuni care generează teamă și o determină să simtă că trebuie să se alăture unei tabere sau alteia".

Ohme-Reinicke consideră de asemenea că există o discrepanță tot mai mare între temerile guvernului privind securitatea națională și grijile populației privind propria siguranță. "Cred că încercarea de depășire a acestei discrepanțe este în prezent o sarcină uriașă pentru mișcarea pentru pace".

Ucide polarizarea pacea?

În același timp Ohme-Reinicke vede un eșec în cultura dezbaterii din Germania și în polarizare fiindcă asta îi face pe oameni să se teamă că vor fi infierați dacă se alătură unei demonstrații pentru pace.

Faptul este exacerbat de amănuntul că partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care este sprijinit de un sfert din electorat, potrivit celor mai recente sondaje, a adoptat o poziție mai pacifistă față de Rusia, și puțini sunt cei din mișcarea pentru pace, tradițional de stânga, care vor să fie asociați cu acest partid.

Pentru Müller decisiv va fi în ce va investi Germania. Dacă țara va fi nevoită să cumpere armament, acesta va trebui să fie cât mai defensiv posibil: sisteme de apărare aeriană, tehnologie de recunoaștere, o logistică în măsură să asigure capacitatea Germaniei de a trimite trupe defensive la granița estică a NATO.

Klaus Schlichte și Stephan Hensell, politologi în cadrul Universității Bremen, au scris recent în cotidianul Frankfurter Rundschau: "Oricât ar părea de șocant pentru moment, oricine este interesat de stabilitatea Europei ar trebui să înceapă să se gândească la inițierea unui nou proces de dezarmare. Cartea albă pentru armament, decisă în grabă, ar trebui să fie pentru toți experții motivul de a se gândi la o astfel de soluție în dilema legată de securitate. Aceasta ar fi misiunea istorică a cercetărilor de pace".