Ce impact are sarcina asupra corpului femeii?

Cifrele sunt impresionante: Cercetători din Israel și SUA au analizat peste 300.000 de nașteri și au efectuat aproximativ 44 de milioane de măsurători. Rezultatul reprezintă o imagine extrem de precisă a schimbărilor din corpul unei femei înainte, în timpul și după sarcină.

Pentru studiul lor, cercetătorii au analizat, în mod anonim, probe de sânge, urină și au recurs şi la alte investigații medicale. Acestea au inclus măsurători ale nivelului de colesterol, ale numărului de celule imune și de globule roșii, ale proceselor inflamatorii, precum și date despre starea ficatului, rinichilor și metabolismului. În total, au fost luați în considerare 76 de parametri.

Datele anonimizate, colectate între 2003 și 2020, provin din dosarele medicale ale celui mai mare furnizor de servicii medicale din Israel. Studiul a evaluat doar rezultatele testelor femeilor cu vârste între 20 și 35 de ani, care nu luau medicamente și nu sufereau de boli cronice.

Rezultatele au evidențiat efecte ale sarcinii și nașterii cu un nivel detaliat nemaiîntâlnit, a declarat Uri Alon, biolog sistemic la Institutul Weizmann de Științe din Rehovot, Israel, care a condus studiul. Acesta a fost publicat inițial pe platforma științifică Science Advances, iar apoi în revista Nature. Studiul a fost susținut de Consiliul European pentru Cercetare Fundamentală.

Sarcina și nașterea influențează corpul mai mult timp decât se credea

Rezultatele indică faptul că efectele sarcinii și nașterii asupra corpului persistă mult mai mult decât se presupunea în mod obișnuit, spune Jennifer Hall, cercetătoare în sănătate reproductivă la University College London. Există o așteptare socială ca femeile să se refacă rapid după naștere. "Acesta este, într-un fel, un argument biologic care dovedeşte că acest lucru nu este realist", spune Hall.

Astfel, s-a constatat că aproximativ jumătate (47%) dintre cei 76 de parametri fizici analizați s-au stabilizat în prima lună după naștere. Pentru cealaltă jumătate a fost nevoie de trei luni până la un an pentru a reveni la valorile inițiale.

Valorile legate de nivelul colesterolului sau funcția hepatică s-au stabilizat abia după aproximativ șase luni. Valoarea ALP, importantă pentru ficat, a revenit la normal abia după un an. Acest lucru subliniază clar efortul fizic impus de naștere, scriu cercetătorii.

Unii parametri au rămas modificați chiar și la 80 de săptămâni după naștere. De exemplu, markerii asociați cu inflamația în sistemul imunitar au rămas crescuți, în timp ce nivelul de fier și concentrația medie de hemoglobină în globulele roșii au rămas scăzute.

Totuși, nu este clar dacă aceste diferențe se datorează schimbărilor de comportament după naștere sau unor efecte fiziologice durabile ale sarcinii, se arată în studiu. Aceasta este o întrebare importantă pentru cercetări viitoare.

Schimbări fizice enorme în timpul sarcinii

În timpul sarcinii, femeia trece prin transformări fizice majore care susțin creșterea și dezvoltarea embrionului.

Nevoia crescută de oxigen și nutrienți pentru făt determină creșterea debitului cardiac, iar volumul de sânge crește cu până la 50%. Respirația se modifică, la fel și întregul sistem hormonal. Rinichii filtrează mai mult sânge într-un timp mai scurt, iar sistemul imunitar este modificat pentru a preveni respingerea fătului.

Scheletul, sistemul digestiv și metabolismul mamei sunt, de asemenea, influențate.

În timpul sarcinii și după naștere există un risc crescut de depresie, diabet gestațional, anemie (mai puține globule roșii sau mai puțină hemoglobină) și tulburări de coagulare. Hemoragiile postnatale sunt în continuare principala cauză de mortalitate maternă la nivel global.

Chiar și fără complicații, nașterea este o schimbare profundă. Când fătul și placenta părăsesc corpul, influența lor asupra metabolismului și hormonilor mamei se oprește brusc.

Posibilă diagnosticare precoce a riscurilor de sarcină?

Cercetarea fundamentală ar putea face posibilă, în viitor, identificarea femeilor cu risc crescut pentru anumite complicații înainte de sarcină – cum ar fi hipertensiunea arterială periculoasă (preeclampsia) sau diabetul gestațional, care în prezent sunt diagnosticate doar în timpul sarcinii.

Cercetătorii au descoperit că femeile care au avut complicații în sarcină prezentau markeri diferiți față de cele care nu au avut probleme.

Aceasta deschide posibilitatea de a ajuta femeile cu risc înainte de a rămâne însărcinate, spune Hall.

„Rezultatele arată că informațiile biomedicale anonimizate pot aduce numeroase perspective noi”, afirmă coordonatorul studiului, Alon. Trecerea prin alte etape ale vieții – cum ar fi copilăria, pubertatea sau menopauza – precum și evoluția anumitor boli și procesele de vindecare pot fi, de asemenea, mai bine înțelese în acest mod.