Ce așteaptă ucrainenii de la întâlnirea Trump-Putin?

„Orice decizie împotriva noastră, orice decizie luată fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Nu va avea niciun efect”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj video imediat după ce a devenit publică informația despre întâlnirea planificată pe 15 august între președinții SUA și Rusiei – Donald Trump și Vladimir Putin – în statul american Alaska.

O astfel de atitudine predomină și în societatea ucraineană. Acest lucru reiese dintr-un sondaj realizat la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS). „Ucrainenii se arată în continuare deschiși la negocieri și la decizii dificile. Însă marea majoritate respinge în continuare cererile de capitulare”, a declarat Anton Hrușcețki de la KIIS, într-un interviu pentru DW.

Potrivit sondajului, 76% dintre ucraineni resping categoric „planul de pace” rusesc și orice concesii făcute agresorului. În același timp, 49% se opun unui plan de pace american care ar prevedea garanții de securitate pentru Ucraina din partea unor țări europene, dar nu și din partea SUA, recunoașterea Crimeei ca parte a Federației Ruse, menținerea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Implementarea rezultatelor negocierilor, incertă

În Ucraina nu este exclus ca negocierile din Alaska, desfășurate fără participarea Kievului și a reprezentanților europeni, să urmărească de fapt o capitulare a Ucrainei.

„Rușii nu și-au schimbat niciodată poziția de negociere și nu o vor face atât timp cât nu vor suferi înfrângeri militare și politice grave”, consideră Volodimir Horbaț, de la Institute for Northern Eurasia Transformation (INET) din Ucraina. Faptul că Trump discută cu Putin fără a exercita mai întâi presiuni asupra Rusiei arată, potrivit lui Horbaț, că această abordare este sortită eșecului. „Rușii vor rămâne pe poziția lor și vor încerca să obțină un armistițiu în schimbul unei capitulări de facto a Ucrainei, adică a îndeplinirii cererilor rusești. A vorbi despre concesii este foarte naiv”, subliniază expertul într-un interviu pentru DW.

În același timp, Horbaț nu consideră negocierile dintre Washington și Moscova o catastrofă, dar atrage atenția asupra unei „tendințe alarmante”, întrucât Trump „îl legitimează definitiv pe criminalul de război rus Putin, lucru inacceptabil atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa”.

„Nu văd nicio posibilitate de a pune în practică rezultate reale și concrete ale acestor negocieri în contextul războiului ruso-ucrainean. Propunerile pe care Putin le-ar putea avansa nu vor mulțumi nici Ucraina, nici Uniunea Europeană. Trump va fi nevoit să manevreze. Nu va putea forța Ucraina și partenerii europeni să accepte condițiile lui Putin”, a adăugat Horbaț.

Directorul Centrului de Cercetare Socială „Meridianul Ucrainean”, Dmytro Lewus, amintește că Ucraina s-a mai aflat într-o situație similară în martie 2025. Atunci, Donald Trump a crezut că războiul ar putea fi încheiat rapid prin negocieri cu Rusia și prin impunerea unui acord de pace obținut prin capitularea Ucrainei. Realitatea a arătat însă că ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei este imposibilă, deoarece majoritatea acestora au fost impuse de europeni, subliniază expertul.

El consideră că SUA și Rusia vor trebui, după această întâlnire, să se confrunte din nou cu realitatea: forțele armate ucrainene își vor apăra în continuare țara, iar partenerii europeni ai Kievului nu vor fi dispuși să accepte și să pună în aplicare necondiționat acorduri între Trump și Putin. „Poziția Ucrainei, exprimată de Zelenski, este clară și corectă: cedarea de teritorii este imposibilă conform Constituției. De aceea, nu aștept nimic decisiv de la întâlnirea din Alaska”, a declarat Lewus pentru DW.

Scepticism răspândit în rândul politicienilor ucraineni

Copreședinta partidului de opoziție „Solidaritatea Europeană”, Irina Herașcenko, vede în întâlnirea din Alaska un test pentru întregul sistem internațional de securitate. Dacă agresorul Rusia ar fi răsplătit pentru atac, anexare și crime de război, acest lucru ar transmite lumii întregi mesajul că violența și revanșa pot rămâne nepedepsite. Recunoașterea ocupației ruse ar fi o linie roșie ce nu poate fi depășită.

„Aceasta ar deschide calea pentru noi războaie, nu doar în regiunea noastră. De aceea, toate negocierile trebuie să se desfășoare cu participarea Ucrainei și a UE, cu garanții stricte de securitate, supraveghere internațională și mecanisme de sancțiuni. Orice altceva nu va însemna sfârșitul războiului, ci începutul unuia nou”, a scris Herașcenko pe Telegram.

Danylo Hetmanțev, deputat al partidului de guvernământ „Servitorul Poporului”, privește cu ochi mai buni întâlnirea dintre Trump și Putin. El crede că aceasta va dezvălui definitiv poziția părții ruse. „Dacă la întâlnire va fi din nou vorba de tentative de ‘manevre diplomatice’ și nu de negocieri productive, este posibil să se ajungă la impunerea unor sancțiuni americane dure, inclusiv împotriva aliaților Rusiei, care vor trebui atunci să plătească pentru sprijinul lor față de agresiune – lucru care nu le va fi pe plac”, a scris Hetmanțev pe Telegram.

Va crește presiunea asupra Ucrainei?

În același timp, experții ucraineni nu exclud ca SUA, după întâlnirea lui Trump cu Putin, să încerce din nou să preseze Ucraina și să o determine să accepte condiții inacceptabile pentru Kiev.

Oleksandr Kraiev, expert al think tank-ului „Prisma Ucraineană” și lector la Academia Mohyla din Kiev, consideră, de asemenea, că Trump ar putea amenința cu oprirea livrărilor de arme. „Dar aceste livrări au loc și acum sporadic și nesistematic. Nu va mai fi același șoc ca atunci când Trump a anunțat prima dată un asemenea lucru”, a subliniat Kraiev pentru DW.

În opinia sa, „discuții de dragul discuțiilor” – acesta va fi rezultatul real al întâlnirii din Alaska, deoarece în prezent niciuna dintre părți nu are o viziune clară despre cum ar trebui să se încheie războiul. „Ar putea exista o declarație comună privind continuarea negocierilor, dar atât”, a conchis Kraiev.