Cît de mare este corupţia din România

România se plasează anul acesta pe locul 87 din 145 de poziţii, cu un indice de 2,9. Pe acelaşi loc se mai află Republica Dominicană şi Iranul. Anul trecut România figura pe locul 83 din 133 de poziţii cu un indice aproape identic, de 2,8, în 2002 România ocupa poziţia 77 din 102 de ţări, iar în 2001 se găsea pe locul 69 din 91. Aşadar de 4 ani de zile România a primit cam acelaşi indice de percepţie a corupţiei, care a evoluat uşor de la 2,6 la 2,9.

Clasamentul exprimă însă realităţi relative şi de aceea comparaţiile sînt indispensabile. Este de observat că Rusia, de pildă, dacă a fi să luăm ca termen de comparaţie Răsăritul ieşit din comunism, se află în urma Românie, ocupînd locul 90 împreună cu India şi Mozambic. Cu toate acestea o ţară cu multe probleme ca Belarus apare înaintea României pe locul 74.

Un aspect care nu este îmbucurător este că România, dacă ar fi să o plasăm printre ţările candidate la Uniunea Europeană se află pe ultimul loc ca în fiecare an. De pildă Turcia, ţară proverbială a corupţiei levantine şi a peşcheşului, este plasată puţin înaintea României pe locul 77.

Apoi Croaţia, ţara care vine cu viteză din urma în ce priveşte admiterea în UE, se află pe poziţia 67 laolaltă cu Polonia. De altfel Polonia este ţara cu cel mai scăzut indice de percepţie a corupţiei dintre ţările care au accedat deja în Uniunea Europeană. După aceea scala corupţiei intră, ca să spunem aşa, în zona ei superioară, acolo unde găsim deopotrivă ţări recent admise în UE şi ţări aflate acolo de mai multă vreme. Slovacia se află pe locul 57, dar înaintea ei, pe locul 54, figurează Bulgaria, rivala României şi cel mai obişnuit termen al ei de comparaţie. Bulgaria a încheiat negocierile de aderare cu UE şi aşteaptă ca şi România să le încheie pentru a semna împreună tratatul de aderare în vara anului viitor. Bulgaria a realizat însă progrese mai rapide pe calea reformelor şi a combaterii corupţiei, după cum reiese şi din clasamentul TI.

Dar între ţările care au fost admise recent în Uniune şi care constituie în mod firesc un termen de comparaţie pentru România, Ungaria ocupă locul cel mai bun, figurînd în acest clasament la poziţia 42, adică în prima jumătate a scalei. Ungaria apare înaintea Greciei de pildă. Dintre noile admise în UE şi totodată foste ţări sovietice, locul cel mai bun îl ocupă însă Estonia, locul 31, undeva în preajma Portugaliei, aflată pe locul 27. Situaţia aceasta este tulburătoare, pentru că dovedeşte că nu întotdeauna moştenirea comunistă este cauza corupţiei din societate.

Indicele acesta de percepţie a corupţiei se stabileşte pe baza unui chestionar la care răspund oameni de afaceri şi experţi din ţările care sînt evaluate. Este aşadar o percepţie a persoanelor cele mai avizate şi care în general nu se pliaza uşor pe prejudecăţile comune. Este o precizare importantă întrucît, de regulă, autorităţile de la Bucureşti, confruntate cu aceste clasamente dezavantajoase, au înclinat mereu să le minimalizeze importanţa, argumentînd că este vorba de simple perceptii, adică de realităţi pur subiective.