Bosnia: Milorad Dodik nu va renunța fără luptă

Milorad Dodik nu mai este președinte al Republicii Srpska (RS), una dintre cele două entități ale Bosniei și Herțegovinei. Aceasta după ce Curtea Supremă a acestei țări din Balcanii de Vest a respins, la 18 august 2025, recursul împotriva deciziei Comisiei Electorale Naționale de a-i retrage mandatul și de a-l exclude din viața politică pentru următorii șase ani.

Se încheie în acest fel un proces care a durat peste doi ani, dar punerea în aplicare a hotărârii nu va fi simplă, în condițiile în care Dodik nu are de gând să cedeze fără luptă. ”Nu voi respecta această decizie. Voi respecta voința poporului sârb. După ce au fost obraznici și aroganți, acești inși se așteaptă ca eu să mă supun. Uite că nu voi face asta”, a declarat Dodik într-o primă reacție.

Dodik a subliniat că rămâne președintele părții bosniace dominate de sârbi. ”Poporul m-a ales, așa că nu voi fi înlocuit de un guvern străin! Voi faceți ce vreți, noi facem ce vrem. Sper că drumurile noastre nu se vor mai încrucișa”, a declarat Dodik categoric. Bosnia se confruntă astfel cu spectrul unei crize constituționale.

În zilele următoare, Comisia Electorală Centrală din capitala Sarajevo va programa alegeri anticipate pentru funcția de președinte al RS. Conducerea RS din Banja Luka a anunțat deja că va împiedica acest scrutin ”chiar cu ajutorul poliției, dacă va fi necesar”. Acest lucru ar afecta relațiile dintre reprezentanții politici ai celor trei popoare care formează statul bosniac – bosniaci (musulmani bosniaci), croați și sârbi.

Începând din 1992, Bosnia a fost devastată de un război sângeros, care a luat sfârșit abia la finele anului 1995, odată cu semnarea Acordului de pace de la Dayton.

Ministrul de Externe al Bosniei vrea pașaportul diplomatic al lui Dodik

Guvernul bosniac a anunțat că nu va tolera nerespectarea deciziilor Comisiei Electorale Centrale. Ministrul de Externe Elmedin Konakovic – un bosniac – a inițiat procedura de retragere a pașaportului diplomatic al lui Dodik, argumentând că acesta nu mai este în funcție.

În RS urmează să fie organizată o ședință a Adunării Naționale, care să decidă organizarea unui referendum. Pe agendă sunt, între altele, retragerea mandatului lui Dodik și separarea RS de Bosnia și Herțegovina.

Un alt referendum privind independența RS?

Dodik, care din punct de vedere juridic nu mai este președintele RS, l-a demis între timp pe prim-ministrul entității dominate de sârbi și a anunțat că va numi unul nou. Întrucât în RS doar președintele îl poate numi pe șeful guvernului, după o astfel de măsură întregul guvern al RS ar putea ajunge în fața Curții Constituționale a Bosniei, deoarece nu a fost numit în mod corespunzător.

În ultimii douăzeci de ani, Dodik a anunțat zeci de referendumuri privind independența RS. Însă doar unul a fost organizat, iar rezultatul a fost anulat. De data aceasta, însă, situația este diferită, în condițiile în care politicianul sârb bosniac nu s-a mai aflat niciodată într-o situație atât de disperată, odată cu destituirea și interzicerea activității sale politice. Mulți observatori consideră că Dodik nu mai are nimic de pierdut, motiv pentru care de astădată el își va duce planul la îndeplinire.

Opoziția RS este divizată

Opoziția din RS încearcă în clipa de față să se pună de acord asupra unui candidat comun pentru alegerile prezidențiale viitoare. Chestiunea este destul de complicată, în condițiile în care actualul primar al orașului Banja Luka și președinte al Partidului Progresului Democrat (PDP) din opoziție, Drasko Stanivukovic, este, la fel ca Dodik, împotriva alegerilor anticipate. Stanivukovic l-a acuzat pe cel mai important diplomat internațional din Bosnia, Înaltul Reprezentant, care supraveghează respectarea Acordului de Pace de la Dayton, că este responsabil pentru criza din țară dat fiind că a promulgat legea în baza căreia Dodik a fost condamnat. Înaltul Reprezentant este, începând din august 2021, fostul ministru german al Agriculturii, conservatorul bavarez Christian Schmidt (CSU).

Celelalte partide de opoziție din RS văd în această reacție un indiciu limpede că Stanivukovic este de partea lui Dodik. ”Măștile au căzut. Stanivukovic trebuie să acționeze așa cum îi spun Vucic (președintele Serbiei vecine) și Dodik, iar aceștia îi transmit semnale despre cum să se comporte pentru a provoca cât mai mult rău opoziției, pentru a împiedica unitatea”, a comentat președintele opoziției Lista pentru Drept și Ordine (LPR), Nebojsa Vukanovic.

Serbia semna în 1995 Acordul de Pace de la Dayton pentru sârbii bosniaci. Statul vecin din estul Bosniei se abține în prezent să se pronunțe cu privire la politica internă bosniacă, guvernul din capitala sârbă Belgrad oferind până acum doar un sprijin verbal timi. Sentința împotriva lui Dodik ar fi ”cea mai grea lovitură politică pentru poporul sârb de la semnarea acordului de pace de la Dayton”, iar poporul sârb ”nu va rămâne tăcut”, a transmis Belgradul.

Ungaria și Rusia îl susțin pe Dodik

Dodik se bucură însă de sprijinul Ungariei. Prim-ministrul Viktor Orban declarase încă înainte de pronunțarea sentinței definitive că Dodik se află în fața justiției pentru că ”refuză să joace jocul Bruxelles-ului”. Ungaria, a continuat Orban, nu va accepta decizia împotriva lui Dodik. Ambasada Rusiei în Bosnia a respins și ea sentința.

O reacție rece a venit însă din partea vecinului occidental al Bosniei, Croația, stat membru UE, cu care Dodik are de altfel relații bune. Acum însă, premierul croat Andrej Plenkovic i-a cerut să respecte hotărârea și decizia privind mandatul său, pentru a evita destabilizarea Bosniei. Croația a semnat Acordul de Pace de la Dayton în 1995 pentru croații bosniaci.

De prezicat că Dodik nu este primul președinte al Republicii Srpska căruia i s-a interzis activitatea politică. În 1999, înaltul reprezentant de atunci, Carlos Westendorp, l-a demis pe președintele RS, Nikola Poplasen. De atunci, RS a fost condusă de Milorad Dodik.