Bolojan singur în fața reformelor? Fără Nicușor Dan?
7 iulie 2025
Ilie Bolojan a anunțat, în discursul de asumare a răspunderii guvernamentale din Parlament, că-și ține mandatul pe masă, că fie tot ce spune „se pune în practică”, fie „nu va mai fi premier”.
Simplu și pe înțelesul tuturor, Bolojan a explicat că acest prim set de măsuri prin care se taie sporuri și se cresc taxe e obligatoriu pentru ca România să nu ajungă la ratingul junk în care „vom avea taxe mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari”. Ratingul de țară e o evaluare a capacității de plată a țării pe care o fac marile agenții independente: Standard & Poor's (S&P), Moody's Investors Service și Fitch Ratings. Ratingul pe care îl stabilesc oferă investitorilor și creditorilor financiari informații despre stabilitatea politică, riscurile privind probabilitatea ca un guvern să nu poată sau să nu vrea să-și onoreze datoriile.
Primul-ministru nu a fost susținut de președintele Nicușor Dan la anunțarea măsurilor atât de nepopulare. Nu a existat, ca în 2010, suportul instituției prezidențiale sau în orice caz, nu în mod direct. Poate că, dacă alături de Ilie Bolojan ar fi venit la anunțul măsurilor de austeritate și președintele, cu un discurs empatic, oamenii ar fi privit cu mai multă încredere tot ceea ce se întâmplă.
Premierul a anunțat principalele puncte ale acestui prim pachet de reforme: (i)redefinirea TVA printr-un sistem cu două cote: una generală de 21% în loc de 19% și alta de 11% pentru medicamente, alimente, cărți, lemne de foc, energie termică și industria hotelurilor și restaurantelor (HoReCa); (ii) creșterea accizelor cu 10%; (iii) creșterea numărului de contribuabili la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin introducerea plății CASS pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții; (iv) supraimpozitarea băncilor astfel încât impozitul pe cifra de afaceri va crește de la 2% în prezent la 4% ; (v) pentru câștigurile din jocurile de noroc, taxa crește de la 3% la 4%, deși varianta inițială a proiectului adoptată săptămâna trecută era de 10%, semn că lobby-ul din domeniu e foarte puternic, iar politicienii au datorii din campania electorale la acest companii atât de populare printre români - se măresc însă taxele pentru pariuri (25%), pentru jocurile de noroc la distanță (30%) și pentru jocurile de tip loto (de la 6,5% la 8%) - (vi) scăderea indemnizațiilor pentru concediile medicale scurte; (vii) majorarea prețului rovinietei; (viii)reducerea unor sporuri din sistemul bugetar.
Premierul a vorbit despre bursele de merit care vor fi date doar copiilor cu medii peste 9 și despre bursele sociale care vor ajunge cu adevărat doar la copiii nevoiași. Ilie Bolojan a anunțat că salariile profesorilor și învățătorilor nu se reduc, dar că le va crește norma didactică. Sindicatele acestora anunță însă greve și amenință că începutul anului școlar ar putea fi compromis din cauza mișcării sindicale. Aproape toate sindicatele sunt în stradă, nemulțumite de reducerea sporurilor și de restul măsurilor anunțate.
Premierul a declarat că ar fi vorba despre trei pachete de austeritate și că al doilea va fi asumat tot în parlament până la sfârșitul lunii iulie, cu sublinierea că măsurile sunt luate pentru o perioadă scurtă de timp, un an sau doi. Bolojan a cerut Opoziției să nu blocheze măsurile anunțate, ci să participe la îmbunătățirea lor. Primul ministru crede că va reuși să aducă țara pe linia de plutire și că în „următorii ani” guvernul va genera „prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români”.
Nu există încă studii care să arate de câți ani de austeritate e nevoie pentru ca țara să-și revină, nici care va fi impactul asupra celor săraci și care sunt 20% din totalul populației. Nu e clar cum vor fi afectați copiii, elevii și studenții și nici cât de mult va crește inflația din cauza acestor măsuri. Calculele de impact ale guvernului nu sunt făcute încă, iar președintele Nicușor Dan nu vrea să-și asume niciun risc în această ecuație de austeritate. În schimb, AUR care a ajuns la 40% în sondajele de opinie, a anunțat că va depune o moțiune de cenzură. Gestul e, însă doar simbolic, fiindcă Opoziția nu are suficiente voturi să doboare guvernul.