Bolojan: Pensii mai mici și luate mai târziu în justiție

Guvernul României propune ca vârstă de pensionare a magistraților să ajungă la standardul de 65 de ani, vârsta de pensionare din majoritatea țărilor europene. De asemenea, pentru pensionarea anticipată va fi nevoie de 35 de ani de vechime în loc de 25 de ani, cât este acum. Ca atare, vârsta minimă de pensionare anticipată ar urma să crească de la 47-49 de ani la 58, urmând ca magistrații care aleg această opțiune să piardă pentru fiecare an 2% din pensie.  

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-o conferință de presă organizată astăzi (marți, 29 iulie 2025) la Palatul Victoria, despre ”o problemă de calitate și sustenabilitate” a sistemului de justiție: ”Două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47-49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă. Este vârsta maturității profesionale. Nu mai avem pe piața muncii care să îi înlocuiască. Avem o criză a forței de muncă”, a apreciat prim-ministrul Ilie Bolojan, în conferința de presă susținută la Palatul Victoria.  

Pensii ”în marja superioară” a cuantumului din alte state UE  

Pensia magistraților ar trebui, conform reformei propuse de actualul executiv, să ajungă la nu mai mult de 70% din valoarea ultimului salariu net. Ani de zile, pensiile au reprezentat 80% din venitul brut, adică erau mai mari decât salariile. ”În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât alte pensii apare o nedreptate socială” iar cheltuielile cu salariile au generat multe inechități.  

Pensia medie a unui fost magistrat ”se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, echivalentul a 5000 de euro net. Pensia medie, în România, este între 500-600 de euro, ceea ce înseamnă o diferență foarte mare”, a explicat premierul. Cuantumul propus este ”oricum la marja superioară a situației din Uniunea Europeană”, a mai precizat Bolojan.  

Prevederile prezentate astăzi de premier vor intra în vigoare în viitor. ”Legea va fi aplicată pentru cei care sunt în magistratură dar nu au îndeplinit vârsta de pensionare pe această lege. Nu poți da legi care retroactivează”, a subliniat șeful Guvernului, convins că ”mulți tineri din România, care au un simț al dreptății pronunțat, vor intra în sistemul de Justiție, pentru că este predictibil, are cel mai bun sistem de salarizare, de pensionare, chiar și cu aceste modificări”.  

Urgență, pentru deblocarea banilor din PNRR  

Proiectul a fost redactat în echipa guvernamentală, în colaborare cu Ministerul Justiției. ”Va parcurge toată procedura legală, este un proiect necesar care va stabiliza zona și va crea predictibilitate în justiție”, a afirmat premierul. 

Un calendar al intrării legii în vigoare va fi cunoscut până la sfârșitul săptămânii. România are interesul de a îndeplini cât mai repede posibil jaloanele din Programul  Național de Redresare și Reziliență. ”Avem nevoie urgentă de rezolvarea situației pensionării magistraților. Avem reținuți bani din PNRR pentru neîndeplinire acestui jalon”.  

În total sunt blocați peste 800 de milioane de euro, dintre care 230 de milioane de euro sunt reținute tocmai până la clarificarea modului în care se pensionează magistrații. ”Avem ca termene noiembrie pentru îndeplinirea jaloanelor, altfel pierdem banii”, a avertizat Bolojan.  

România a promis în PNRR reforma sistemului de pensii, inclusiv a pensiilor speciale, pentru a accesa cele aproape 30 de miliarde euro alocate prin mecanismul comunitar. Reforma legii pensiilor speciale a fost revizuită de mai multe ori, sub presiunea Comisiei Europene.  

Curtea Constituțională de la București a respins unele forme ale revizuirii legislației, ceea ce a întârziat plățile dinspre Bruxelles. Nevoia de a transmite repetat recomandări privind sustenabilitatea financiară și echitatea sistemului de pensii a influențat negativ percepția credibilității fiscale a României.  

Autostrăzi, printre propunerile României în programul SAFE  

România va transmite astăzi Comisiei Europene propunerile de proiecte finanțabile prin programul SAFE, de achizițiile publice comune de echipamente și sisteme de apărare pentru securitatea comunitară.   

”Vor fi propuneri de la Ministerul Apărării, dar propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante”, a punctat premierul, adăugând că cel puțin două proiecte urmează să vizeze autostrăzi care merg spre zona de nord-est a Moldovei. În ce privește pachetele militare propuse Comisiei, acestea au caracter clasificat.