Analiză: Bolojan despre arme nucleare și recesiune

Ilie Bolojan sugerează că Bucureștiul nu va urma exemplul Varșoviei, care a cerut Washington-ului să mute focoase nucleare pe teritoriul Poloniei pentru a descuraja Rusia. Recent, serviciul de spionaj al Germaniei a declarat că Moscova intenționează să testeze solidaritatea NATO într-unul din statele estice. Președintele interimar crede că „umbrela NATO”, bazele militate ale aliaților europeni și americani „sunt condiții care ne asigură protecție și pace în România”, dar că orice strategii care să ducă la consolidarea Flancului Estic sunt binevenite

În prima sa mare conferință de presă de când a devenit președinte interimar, Ilie Bolojan a deschis vineri grădinile Cotrocenilor pentru jurnaliști. De altfel, în spiritul transparenței despre care tot vorbesc înalții oficiali, Bolojan  îi invită pe cei care vor să viziteze Palatul Cotroceni să vină să-l vadă gratuit la fiecare sfârșit de săptămână. Copiii, a spus președintele, vor putea să privească Batalionul de Gardă și să se inspire de la acești militari de elită.

Președintele nu a adus noi detalii în legătură cu atacurile cibernetice de la primul tur al prezidențialelor de anul trecut, dar a declarat că România își menține angajamentul ferm față de valorile democrației și „alianțele sale cheie”. A dat garanți că alegerile din luna mai „vor fi libere, transparente şi corecte”.

Despre declarația șefei USR, Elena Lasconi, care tot spune că dacă va câștiga alegerile îi va da lui Bolojan rolul de prim-ministru, președintele interimar a explicat că sunt mesaje de campanie, că primul ministru este negociat de o coaliție și a lăsat să se înțeleagă că Lasconi îi folosește numele fără acordul său.

Totuși, e de acord că venirea USR la guvernare ar fi o veste bună. E nevoie de o majoritate consolidată pentru reformarea statului și de oameni calificați să conducă treburile administrației, mai notează președintele interimar. Ilie Bolojan subliniază că România „nu poate amâna o reformă a statului”, că „trebuie reduse cheltuielile și duși banii în investiții”. Guvernul poate face acest lucru în două feluri: ca atunci când omul merge la doctor că nu se simte puțin bine sau când ajunge la urgență și trebuie aplicate măsuri dure. „Nu suntem într-o situația gravă, dar trebuie să recunoaștem că suntem într-o situație dificilă, în condițiile în care avem deficite foarte mari”, a insistat astăzi Ilie Bolojan.

România a încheiat 2024 cu un deficit de 30 de miliarde de euro, mai exact cu 8,6% din Produsul Intern Brut, care a fost de 353 de miliarde de euro. Cei 1,3 milioane de bugetari consumă 9,3% din PIB, adică 32,8 de miliarde de euro.

Ilie Bolojan a vorbit în ultimele zile de mai multe ori despre pericolul unei recesiuni, avertizând că, dacă nu se iau măsuri, țara poate ajunge ca în perioada guvernului Boc, când în urmă cu 15 ani au fost tăiate salariile și pensiile. Președintele interimar a insistat încă de la începutul anului că sunt prea mulți angajați în instituțiile statului și că ar trebui începute restructurările, ca prim pas spre o reformă mai amplă care să echilibreze cumva cheltuielile și veniturile statului.