Bilanțul lui Merz: prezent pe plan extern, probleme acasă

Când Bundestagul german s-a întrunit pe 6 mai pentru a-l alege cancelar federal pe președintele CDU, Friedrich Merz, unii observatori vorbeau despre „ultima șansă” pentru democrația germană. Încă o perioadă de mai mulți ani marcați de conflicte, precum sub fosta guvernare formată din SPD, Ecologiști și FDP, ar fi sfâșiat definitiv societatea, ar fi amplificat populismul de dreapta și furia față de elite până la un nivel insuportabil. La alegerile federale din februarie 2025, Alternativa pentru Germania (AfD) – partid parțial de extremă dreaptă – își dublase rezultatul, ajungând la 20,8% din voturi.

Așadar, conservatorii din jurul lui Friedrich Merz și social-democrații din SPD doreau să asigure împreună liniște și stabilitate. Însă startul a eșuat spectaculos: Friedrich Merz a picat, la prima încercare, votul pentru funcția de cancelar. I-au lipsit șase voturi din propriul partid – lucru care nu se mai întâmplase niciodată anterior unui candidat la cancelarie. Abia la al doilea tur de scrutin, în aceeași zi de 6 mai 2025, Merz a reușit să fie ales.

Prezent pe scena mondială – dar adesea nediplomatic

În cele 100 de zile scurse de atunci, Merz a fost prezent mai ales pe scena politicii externe. La scurt timp după alegerea sa, a mers, într-o vizită cu impact mediatic, împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, în Ucraina, pentru a-i asigura președintelui Volodimir Zelenski solidaritatea sa. La începutul lunii iunie, a vizitat Casa Albă și s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump, fiind tratat amabil, spre deosebire de alți vizitatori. Merz a făcut o impresie bună atât la summitul UE, cât și la cel al NATO.

Friedrich Merz apare frecvent ca un mediator implicat și sincer în privința războiului din Ucraina – inclusiv în ziua aniversării mandatului său. Germania este, alături de SUA, cel mai mare susținător al Ucrainei. Chiar dacă la prima întâlnire de mediere dintre Putin și Trump, care se va desfășura în Alaska, nu a fost invitat nici președintele ucrainean Zelenski, nici vreun stat din UE, Merz a declanșat o amplă ofensivă diplomatică. El a organizat un pre-summit al europenilor, Ucrainei și NATO, la care Donald Trump urmează să participe prin videoconferință. Mesajul: nu uitați de Europa și de Germania!

Din când în când, alegerea unor cuvinte nediplomatice de către Merz a provocat agitație, de exemplu după atacul Israelului asupra Iranului din 13 iunie: „Aceasta este munca murdară pe care Israelul o face pentru noi toți. Și noi suntem afectați de acest regim. Acest regim al mulahilor a adus moarte și distrugere în lume. Prin atentate, prin crimă și masacru. Prin Hezbollah, prin Hamas.”

Anterior însă, Merz criticase și Israelul într-un mod neobișnuit de deschis, spunând că nu mai înțelege ce strategie urmărește armata în acțiunile sale din Fâșia Gaza. Merz s-a exprimat atât de des pe teme de politică externă, încât ministrul său de externe, Johann Wadephul, a ajuns adesea în plan secund.

La începutul lunii august, Merz a provocat din nou agitație – în special în rândul propriului său partid conservator – când, fără consultări ample cu colegii de partid și partenerii de coaliție, a decis ca Germania să nu mai furnizeze Israelului echipamente militare care ar putea fi folosite și în Fâșia Gaza.

O nouă fermitate în privința imigrației

Pe plan intern, problema migrației a fost, încă de la început, în centrul atenției noii guvernări: prin respingeri la granițe, noul ministru de interne, Alexander Dobrindt (CSU), a dorit să limiteze migrația ilegală. Inclusiv prin respingerea solicitanților de azil – măsură care, potrivit multor critici, încalcă dreptul european.

După ce Germania a reintrodus controale, inclusiv la granița germano-poloneză, Polonia a reacționat prin propriile controale, ceea ce a dus la cozi lungi de ambele părți ale frontierei. Dobrindt a apărat în repetate rânduri politica migraționistă restrictivă:

„UE este o regiune deschisă către lume. Vom rămâne o regiune deschisă către lume. Dar nu vrem ca traficanții ilegali, călăuzele și bandele criminale să decidă cine vine în regiunea noastră. Vrem ca deciziile politice să stabilească rutele legale de intrare în Europa, și nu să lăsăm acest lucru pe mâna bandelor criminale.”

Noi datorii de 1000 de miliarde de euro

Noua guvernare a provocat o adevărată lovitură de teatru chiar înainte de preluarea mandatului: a obținut în Bundestag, împreună cu Verzii, o majoritate de două treimi și a ridicat strictele reguli germane privind îndatorarea.

Astfel, în următorii ani, Germania va dispune suplimentar de 500 de miliarde de euro – sumă uriașă – și, teoretic, chiar de resurse nelimitate pentru înzestrarea Bundeswehr, precum și de alte 500 de miliarde pentru modernizarea infrastructurii: drumuri noi, căi ferate, școli și pentru protecția climei.

Și totuși, conservatorii promiseseră încă din campania electorală că vor menține regulile stricte privind îndatorarea. În Bundestag, noul ministru de finanțe, Lars Klingbeil, din partea social-democraților, a declarat:

„OCDE, Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană sau G7 – toți au cerut și recomandat Germaniei, în ultimii ani, să investim mai mult și să facem regulile privind datoria mai flexibile. Până acum, acest lucru nu a fost posibil. Dar aici, în Parlament, am rupt în sfârșit aceste lanțuri și investim acum mai mult ca niciodată în capacitatea de viitor a țării noastre.”

Sondaj DW privind debutul noii guvernări

DW a vrut să afle, într-un sondaj realizat pe străzile Berlinului, cum au perceput oamenii începutul noii guvernări. Un tânăr a spus: „Lucrurile avansează, sper să continue așa.” O tânără a afirmat: „Nu l-am votat pe Merz și nici nu l-aș vota, trebuie să fiu sinceră.” Un bărbat mai în vârstă, referindu-se la numeroasele noi credite contractate de guvern, a spus: „Mi se pare grav când promisiunile făcute înainte de alegeri sunt încălcate.” În cele din urmă, un alt tânăr a declarat: „Nu sunt un mare fan al CDU și SPD, nici nu i-am votat, dar sper că vor reuși să țină Germania unită.”

Dispută privind steagul curcubeu…

În ultimele săptămâni a devenit din ce în ce mai clar că guvernarea este din nou marcată de viziuni mai conservatoare: în anii anteriori, de Christopher Street Day, steagul curcubeu era arborat și pe clădirea Parlamentului; de această dată, noua președintă a Bundestagului, Julia Klöckner (CDU), a interzis acest lucru.

Aceasta a dus la multe critici, chiar dacă Klöckner a permis arborarea steagului în Ziua internațională împotriva homofobiei, pe 17 mai. Merz a sprijinit-o pe președinta Bundestagului, din nou cu o exprimare îndrăzneață:

„Bundestagul nu este, până la urmă, un cort de circ pe care să putem ridica oricând diverse steaguri. Există o zi pe an, pe 17 mai, când se arborează steagul curcubeu. În toate celelalte zile, pe clădirea Bundestagului german sunt arborate steagul Germaniei și steagul Uniunii Europene.”

…și în legătură cu un post la Curtea Constituțională Federală

În ciuda acestor dispute, activitatea guvernului a decurs inițial fără zgomot – până în ultima zi de lucru a Bundestagului înainte de vacanța de vară. Atunci, guvernul intenționa să aleagă mai mulți candidați pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională Federală. În trecut, partidele de guvernare încercau mereu să ocupe aceste posturi importante pe cât posibil de comun acord și fără conflicte, pentru a nu afecta prestigiul celei mai înalte instanțe germane.

De data aceasta însă, nu au reușit: mulți parlamentari conservatori au refuzat să o voteze pe candidata SPD, Frauke Brosius-Gersdorf. Înaintea votului, împotriva acesteia fusese deja creată o campanie negativă în canalele de socializare cu orientare de dreapta.

SPD a vorbit, după anularea votului, despre o gravă pierdere de încredere. Între timp, Brosius-Gersdorf și-a retras candidatura. Disputa va marca, cu siguranță, și perioada de după vacanța de vară, deoarece SPD trebuie acum să găsească un nou candidat sau o nouă candidată. Deocamdată, această dispută umbrește bilanțul guvernului după primele o sută de zile de mandat.