Berlin şi memorialul victimelor comunismului

Este o pajişte verde cu câţiva pomi. În faţa lor sunt trei bănci. Zi de zi pe acolo, în centrul Berlinului, trec mii de oameni. Sunt turişti din întreaga lume, angajaţi ai Cancelariei federale sau ai Parlamentului, care-şi au sediile în apropiere.

Pe acea suprafaţă urmează să se edifice "Monumentul de avertizare şi comemorare a victimelor dictaturii comuniste în Germania". Victime ale regimului comunist din defuncta RDG au fost multe la număr.

Până în 1989 Germania era împărţită între est şi vest, între un regim democratic în vest şi unul comunist în est. În estul Germaniei zona de ocupaţie sovietică existentă din 1945, de la sfârşitul ultimei conflagraţii mondiale, a devenit pe 7 octombrie 1949 Republica Democratică Germană (RDG).

Dictatura comunistă i-a urmărit în permanenţă pe cei cu alte convingeri. Până în 1989, când sistemul totalitar s-a prăbuşit, libertate de opinie nu exista şi nici libertate de călătorie. Mai bine de 600 de oameni au fost ucişi de grăniceri în timp ce încercau să fugă în Germania de vest, traversând graniţa inter-germană sau sărind peste zidul din Berlin.

Monumentul va aminti de toate acestea. Proiectul începe să se urnească. În septembrie Bundestagul va dezbate bugetul pe 2026 şi în noiembrie îl va supune la vot. Monumentul va fi construit din fonduri la dispoziţia ministrului de stat pentru Cultură. Concursul pentru selectarea proiectului câştigător va avea loc imediat după aceea.

Asociaţiile victimelor solicită de multă vreme edificarea monumentului

"Era şi timpul să se ridice acest monument", a declarat prentru DW Dieter Dombrowski. El este originar din Berlinul de est şi prezidează "Uniunea Asociaţiilor Victimelor Regimului Comunist". În 1974 el a fost condamnat în RDG la patru ani de închisoare pentru "tentativă de trecere frauduloasă a frontierei" şi "iniţierea unor legături duşmănoase faţă de stat". Din cei patru ani a executat 20 de luni, apoi i s-a permis să emigreze în Germania de vest. Dombrowski a fost reabilitat în 1994, la patru ani de la reunificarea Germaniei.

Provine dintr-o familie catolică. Mama a vrut să-şi ferească intenţionat copiii de propaganda comunistă "omniprezentă în RDG, în grădiniţe, şcoli, la locul de muncă, pretutindeni", după cum spune. Dombrowski a crescut alături de şapte fraţi şi surori. Şase din cei opt au fost cândva în decursul vieţii lor arestaţi de regimul comunist. Au fost şase din cei aproximativ 350.000 de oameni care au ajuns la închisoare în RDG fiindcă nu erau entuziasmaţi de ideologia comunistă şi păstrau distanţă faţă de regim.

Monumentul va aminti şi de victimele încă în viaţă şi de cele decedate între timp. "Mulţi oameni nu au mai apucat să vadă în 1989 căderea zidului din Berlin, deşi îşi doreau din suflet asta", a declarat bărbatul în vârstă de 74 de ani. Pentru supravieţuitori va fi dovada că suferinţa lor nu a fost dată uitării.

"Suntem probabil ultimii din fostul bloc comunist care edificăm un astfel de monument la nivel naţional. Asta vorbeşte de la sine", a subliniat Dombrowski.

Până acum în Germania amintesc de dictatura din fosta zonă de ocupaţie sovietică şi ulterior din RDG mai bine de 900 de monumente şi muzee. Sunt iniţiative locale sau regionale, doar câteva au importanţă supraregională. Între acestea se numără fostele închisori ale STASI, serviciul secret est-german, din Berlin-Hohenschönhausen şi Cottbus.

Dombrowski a evidenţiat că asociaţiile victimelor Dombrowski nu-şi doresc doar un memorial la care să aibă loc o dată pe an o ceremonie oficială de stat, sau la care să se depună o dată pe an coroane. Ele îşi doresc "un monument interactiv" cu oferte şi în internet. Astfel monumentul ar putea deveni obiect de studiu pentru şcolari, organizaţii de tineret şi instituţii de învăţământ. "Aşa nu va fi doar un monument ci o contribuţie la învăţământul cetăţenesc la scară largă", a conchis el.