Germania: Atentatul din Solingen și consecințele sale

Presupusul autor al atentatului din Solingen, sirianul Issa Al H. trebuie să răspundă acum în fața Curții de Apel din Düsseldorf. Procuratura federală îl acuză pe individ de omor și de tentativă de omor în zece cazuri, precum și apartenență la organizația teroristă "Statul Islamic" (IS).

Pentru procesul principal, care va avea loc în perioada 27 mai - 24 septembrie, sunt programate 22 de zile de judecată. Procesul este considerat unul cu încărcătură politică, ilustrând dimensiunea provocărilor cu care se confruntă ținerea sub control a violenței islamiste. În același timp, procesul ridică întrebări fundamentale cu privire la politica de azil și migrație, precum și la securitatea internă.

Ce s-a întâmplat la Solingen?

În seara zilei de 23 august 2024, un bărbat a atacat participanții la festivitățile organizate cu ocazia împlinirii a 650 de ani de la înființarea orașului Solingen. Chiar în fața scenei, el a înjunghiat la întâmplare, dar țintind gâtul persoanelor aflate în jurul său. Trei persoane au fost ucise iar alte zece au fost rănite, unele fiind în stare gravă. Inculpatul Issa Al H. a fost arestat la o zi după atacul cu cuțitul, după ce s-a predat poliției.

Fapta a provocat un adevărat șoc în toată țara. "Această crimă a avut scopul de a răspândi teroarea", afirmă Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Vestfalia, membru al Uniunii Creștin-Democrate.

Ce se știe despre acuzat?

Sirianul, care la momentul comiterii faptei avea 26 de ani, a intrat în Germania în decembrie 2022 ca solicitant de azil, prin Bulgaria și așa-numita rută balcanică. El a găsit mai întâi refugiu într-un adăpost de urgență din Paderborn iar ulterior a fost cazat în Solingen. Conform presei, în cadrul procedurii de azil, el a declarat că a părăsit Siria pentru a evita recrutarea în armată, în special pentru că nu voia să lupte împotriva milițiilor kurde.

De subliniat că, deși Al H. ar fi trebuit să fie expulzat în Bulgaria, expedierea lui în această țară a eșuat. De asemenea, înainte de atentat, el nu era cunoscut autorităților germane de securitate ca islamist.

De ce se afla Issa Al H. încă în Germania?

Expulzarea sirianului în Bulgaria, prevăzută pentru 2023, a eșuat din cauza neglijenței autorităților și a unor neajunsuri organizatorice. Issa Al H. fusese înregistrat în Bulgaria în decembrie 2022 și, potrivit așa-numitelor reguli Dublin ale Uniunii Europene, responsabilă de procedura sa de azil ar fi trebuit să fie Sofia.

Deși Germania a depus o cerere de preluare, care a fost acceptată de Bulgaria, termenul de transfer de șase luni nu a putut fi respectat. Astfel, la 5 iunie 2023, când trebuia să fie săltat pentru expulzare, sirianul nu a putut fi găsit la locul cazării sale din Paderborn. În plus, când el s-a întors la scurt timp acasă, conducerea instituției nu a informat autoritatea competentă pentru străini despre această revenire. De asemenea, autoritățile nu au reușit să organizeze un nou zbor de expulzare. Or, în condițiile în care termenul a expirat, competența pentru procedura de azil a revenit chiar Germaniei.

Au existat alte probleme în legătură cu expulzarea eșuată? 

Restricțiile logistice au îngreunat și mai mult returnarea sirianului în Bulgaria. Astfel, transferurile erau posibile doar în anumite zile ale săptămânii și la ore fixe, cu zboruri regulate către Sofia. Aceasta a făcut ca la nivel federal să nu poată fi efectuate decât aproximativ zece expulzări pe săptămână către Bulgaria. 

Prin urmare, cazul pune din nou în lumină tema "expulzărilor eșuate", în condițiile în care mulți solicitanți de azil respinși nu pot fi expulzați din motive juridice sau practice. Aceasta se întâmplă de pildă atunci când țările de origine nu eliberează documente de călătorie sau când nu există acorduri de repatriere.

Germania se numără printre statele UE cu un număr relativ mare de persoane obligate să părăsească teritoriul național, dar care beneficiază de un statut de toleranță. Potrivit Oficiului pentru Migrație și Refugiați, este vorba despre mai bine de 250.000 de migranți, dintre care aproximativ jumătate se află în țară de ani de zile.

De ce se vorbește despre un act terorist islamist?

Procurorul general federal îl acuză pe inculpat că este adept al "Statului Islamic" și că, din această convingere, a decis să comită "un atentat împotriva celor pe care îi considera necredincioși".

El și-a descris victimele ca fiind reprezentanți ai modelului occidental de societate pe care îl respingea și a subliniat că a căutat să se răzbune pentru acțiunile militare ale statelor occidentale împotriva IS.

Potrivit actului de acuzare, în august 2024, inculpatul ar fi luat legătura cu membri ai organizației teroriste islamiste fundamentaliste prin intermediul unui serviciu de mesagerie. Aceștia l-ar fi asigurat că IS va revendica responsabilitatea pentru faptă și o va folosi în scopuri propagandistice. După atentat, IS a anunțat că acesta a fost comis de unul dintre "soldații" săi.

Ce dezbatere politică a declanșat atentatul? 

Teroarea de la Solingen a exacerbat disputa deja existentă în legătură cu azilul și migrația și a tensionat campania electorală din Germania. În special partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a profitat de sângerosul atac pentru a-și susține agenda critică față de migrație.

Cercetătorii în domeniul extremismului au avertizat împotriva instrumentalizării atacului de la Solingen și au subliniat pericolul creșterii ostilității față de musulmani. Andreas Zick, de la Universitatea din Bielefeld, declara pentru Serviciul de Presă Evanghelic: "Nu avem nevoie de o intensificare a stereotipurilor, a prejudecăților, a rasismului, a suspiciunilor și a urii împotriva persoanelor cu rădăcini străine. Asta este ceea ce vrea terorismul. Terorismul vrea să destabilizeze societățile, indiferent de consecințele politice". 

Cum a reacționat vechea guvernare Scholz?

Cancelarul Olaf Scholz vorbea la vremea respectivă despre o "crimă îngrozitoare" care trebuie tratată cu toată severitatea legii. Câteva săptămâni mai târziu, "coaliția semafor" formată din SPD, Verzi și FDP convenea asupra unui "pachet de securitate". Acesta prevede expulzări mai rapide, supraveghere sporită a persoanelor periculoase și mai multe locuri de detenție pentru expulzare. În plus, legea privind armele a fost înăsprită pentru a îngreuna accesul și portul de cuțite și alte obiecte periculoase.

Ce consecințe trage noul guvern federal condus de cancelarul Merz?

După schimbarea de guvern petrecută la începutul lunii acesteia, coaliția formată din grupul conservator CDU/CSU și SPD, condusă de cancelarul federal Friedrich Merz, a decis înăsprirea politicii de azil, impunând o interdicție de facto a intrării în țară pentru migranții fără documente complete. În plus, este prevăzută extinderea detenției în vederea expulzării și o intensificare a controalelor la frontieră ca măsură de limitare a migrației ilegale.

În prima sa declarație guvernamentală, cancelarul Merz a apărat politica mai dură în materie de azil, argumentând cu nevoia consolidării securității interne. Verzii au acuzat guvernul de lipsa de coordonare cu partenerii din UE, în timp ce AfD a criticat măsurile ca fiind insuficiente.

Cum combate justiția germană terorismul islamist?

Germania combate actele de violență motivate de islamism cu toate mijloacele prevăzute de statul de drept. Pentru cazurile deosebit de grave, cum ar fi atentatele teroriste planificate sau comise, sunt competente așa-numitele senate pentru protecția statului din cadrul tribunalelor regionale superioare. Aceste departamente specializate se ocupă exclusiv de infracțiuni motivate politic sau ideologic. În acest sens, ele cooperează strâns cu Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA) și cu Serviciul Federal pentru Protecția Constituției, pentru a identifica autorii, a descoperi rețelele și a-i trage la răspundere penală.

Un element central al prevenirii pericolelor este supravegherea așa-numiților indivizi potențial periculoși - persoane despre care autoritățile de securitate consideră că ar putea comite o infracțiune gravă de natură a pune în pericol statul, chiar dacă până în prezent suspecții nu au comis nicio infracțiune. Poliția și serviciile de informații gestionează baze de date comune și mizează pe supravegherea preventivă. 

De ce este dificilă oprirea din timp a persoanelor periculoase?

Autoritățile de securitate pot supraveghea persoanele periculoase și le pot impune restricții. Însă, în absența unei infracțiuni, legislația germană nu permite reținerea lor pe o perioadă mai lungă de timp. În plus, supravegherea completă a suspecților, 24 de ore din 24, nu este posibilă din punct de vedere logistic. Altfel spus, lipsa personalului este unul dintre cele mai mari obstacole în prevenirea atacurilor. Potrivit datelor BKA, anul trecut, numărul persoanelor considerate ca fiind posibil periculoase și cu potențial islamist era de aproximativ 590.