Ar putea Germania să redeschidă conductele Nord Stream?

Speculațiile cu privire la posibila reintegrare a Rusiei în mixul energetic al Europei continuă, în contextul unor relatări din presă care sugerează că, în discuțiile cu SUA, președintele rus Vladimir Putin s-ar fi arătat dispus să oprească invazia pe linia de front actuală.

Luna trecută, unii politicieni germani din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea de centru-dreapta care va da probabil viitorul cancelar federal, au salutat ideea reparării ambelor conducte Nord Stream 1 și a sectorului avariat din Nord Stream 2. Acestea au fost deteriorate în urma unui act de sabotaj din septembrie 2022, una dintre ele rămânând intactă.

Nord Stream 1 aducea gaze în Germania înainte de debutul războiului din Ucraina, în timp ce Nord Stream 2 a fost finalizată în septembrie 2021 dar nu a intrat niciodată în funcțiune.

Statele Unite și Rusia, interesate de un acord privind Nord Stream

Atât Rusia cât și Statele Unite sunt, conform unor surse, interesate de un acord pentru a relua fluxul de gaze prin conductele Nord Stream.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile cu Statele Unite au inclus și subiectul Nord Stream. Între timp, mai multe rapoarte sugerează că investitori americani sunt interesați să cumpere Nord Stream 2 AG, subsidiara elvețiană a gigantului rusesc energetic de stat Gazprom, care deține conducta Nord Stream 2.

În ianuarie, procedurile de faliment ale Nord Stream 2 AG au fost amânate până în mai, iar un document judecătoresc publicat parțial arată că Gazprom a susținut că administrația Trump ar putea ”avea influențe semnificative asupra proiectului Nord Stream 2”.

Chris Weafer, consultant în investiții care a lucrat în Rusia mai mult de 25 de ani, a declarat pentru DW că ”există propuneri pe masă din partea cumpărătorilor americani care doresc să achiziționeze infrastructura și ar putea acționa ca intermediar între sursa Gazprom și clienții, adică utilitățile germane”.

Totuși, Ben Hilgenstock, coordonator de strategii macroeconomice la Kyiv School of Economics, afirmă că nu este treaba Washingtonului sau a Moscovei să decidă ce energie cumpără Europa: ”Oricare ar fi negocierile dintre Rusia și Statele Unite cu privire la Nord Stream 1 și 2, acestea sunt complet lipsite de semnificație. Este o decizie a Europei, în mod specific a țărilor, dacă vor să cumpere din nou gaze din Rusia prin conductele Nord Stream 1 și 2”.

Afacerile germane suferă din cauza costurilor energetice

Ar putea Europa dori să cumpere din nou gaze din Rusia prin conductele Nord Stream? Diversificarea surselor de energie, îndepărtarea de gazele și petrolul din Rusia, după invadarea Ucrainei, au dus la o creștere semnificativă a costurilor energetice, în 2022 și 2023. Deși prețurile au scăzut semnificativ față de vârfurile atinse, reapariția energiei rusești în sistemul energetic ar putea reduce și mai mult prețurile.

Companii germane, cum ar fi gigantul chimic BASF, au resimțit în ultima perioadă povara creșterii costurilor energetice. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru DW că nu va specula asupra unor posibile acorduri privind energia rusă, dar a subliniat că originea resursei "este doar un factor" care afectează competitivitatea BASF. Alte motive importante sunt "cererea slabă actuală și volumul tot mai mare de importuri".

Wolfgang Große Entrup, directorul executiv al Asociației Industriei Chimice din Germania (VCI), a punctat pentru DW că organizația ”salută măsurile care scad prețurile excesiv de mari la energie”, dar a subliniat importanța ”partenerilor de încredere”, amintind că ”furnizările prin Nord Stream 1 au fost suspendate unilateral de Rusia în august 2022”. Conform reprezentantului VCI, ”cu un efort major s-a reușit asigurarea securității aprovizionării chiar și fără petrolul și gazele rusești. Nu ar trebui să revenim la vechile obiceiuri, aparent confortabile, ci să evităm dependența excesivă de anumite țări în viitor”.

Hilgenstock subliniază că atracția unui preț mai mic la energie va putea întotdeauna să determine direcția discuțiilor în anumite cercuri. ”Există această viziune despre gazele ieftine din Rusia care ne pot propulsa. De aici și presiunea politică”.

O rută ”absolut bizară și grotescă”

Opoziția politică față de reluarea aprovizionărilor din Rusia rămâne foarte puternică în Europa. Un purtător de cuvânt a reiterat, într-o conferință de presă susținută pe 3 martie, poziția Comisiei Europene față de Nord Stream 2 și a subliniat că ”nu este un proiect de interes comun, nu diversifică sursele de energie ale UE”.

Statutul ”Proiect de Interes Comun” (PCI) este acordat anumitor lucrări de infrastructură energetică, cărora le permite să beneficieze de un proces de aprobare accelerat și reglementări mai flexibile. UE s-a angajat să renunțe complet la combustibilii fosili din Rusia până în 2027, iar Comisia Europeană plănuiește să publice, pe 6 mai, o strategie detaliată și un plan de acțiune pentru a arăta cum intenționează să atingă acest obiectiv.

În acest context, Hilgenstock consideră că susținerea restaurării Nord Stream ar fi ”absolut bizară și grotescă” și ar ”demonstra că nu suntem deloc serioși în legătură cu sancțiunile împotriva Rusiei. Să ne răzgândim pe acest subiect, în mod special, ar însemna că nu suntem absolut deloc serioși în a restricționa capacitatea lui Vladimir Putin de a continua războiul în Ucraina și de a amenința pacea și prosperitatea în Europa. Ar fi o cale absurdă”.

Chiar dacă sunt, în establishmentul politic german și european, voci favorabile reluării livrărilor prin conductele Nord Stream, există, în opinia lui Hilgenstock, ”mai multe obstacole tehnice”. Astfel, Nord Stream 2 nu a fost niciodată certificată legal de Germania, iar specialistul în macroeconomie nu vede nici viitorul guvern german făcând acest lucru.

Pe de altă parte, instalațiile necesită lucrări semnificative de reparare. Chris Weafer susține că acestea ar putea începe relativ repede, dacă SUA ar reuși să convingă UE de avantajele unui acord. ”Asemenea discuții au loc cu siguranță și sunt credibile”. Weafer speculează că o parte din gazele ruseşti va ajunge din nou în Europa, ”dar, probabil, nu mai mult de 50% din volumul vândut înainte de invazia din februarie 2022”.

Hilgenstock consideră în schimb esențial ca UE să transmită clar Statelor Unite că redeschiderea conductelor Nord Stream nu este o opțiune de discutat și că ”oricare ar fi presiunile pe care încercați să le exercitați, nu vom submina un element fundamental al politicii noastre de restricționare a Rusiei”.