Analiză: Vinovații crizei Ciucă&Ciolacu scapă nepedepsiți?

Cheltuielile excesive făcute de coaliția PSD & PNL în anii trecuți vor fi plătite de marea majoritate a populației, fără ca liderii politici care le-au validat să răspundă în vreun fel. În România există, încă din 1999, Legea răspunderii ministeriale, dar textul legii a tot fost modificat, astfel încât, în cele din urmă, e aproape imposibil ca un ministru sau prim-ministru să răspundă cu adevărat pentru faptele sale.

Deciziile de majorare a pensiilor și salariilor au fost luate în 2022, apoi, în paralel, sporurile bugetarilor au crescut. În 2023, guvernul Ciolacu a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care Fondul de Rezervă putea fi folosit nu doar pentru urgențe, ci și pentru cheltuieli curente și de capital.

În 2024, Ciolacu a scos din rezerva de stat 65 de miliarde, pe care i-a cheltuit pe salarii și clienți politici. Fostul europarlamentar USR, Vlad Gheorghe, a depus o plângere penală împotriva lui Marcel Ciolacu, acuzându-l că a cheltuit cei 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă fără transparență și fără un control legal.

Senatorul AUR, Petrișor Peiu, anunță că partidul său cere o anchetă de urgență pentru analizarea tuturor documentelor și deciziilor luate între 2021 și 2024:

„Bugetul pe 2024 a fost o ficțiune scrisă pentru campanie. Au vândut minciuni ambalate în promisiuni. Și acum nota de plată vine la românii cinstiți: scumpiri, taxe mai mari, investiții blocate, tăieri în sistemul public. Toți trebuie să răspundă. Nu există «nu mai sunt în funcție», «am fost plecat», «n-am știut». Au știut. Au semnat. Au participat.”

Opoziția capitalizează criza

Opoziția, formată în România doar din partide radicale, încearcă să profite de acest moment în care sunt enunțate pachetele de reformă, care conțin creșteri de taxe, tăieri de sporuri și alte facilități sociale. E o trambulină bună pentru păstrarea interesului electoratului lor.

În același timp, nemulțumiții reformelor sunt gata să sară în tabăra extremiștilor, mai ales că e greu de crezut că, de pildă, AUR va fi lăsat de majoritatea parlamentară (PSD + PNL + UDMR + USR) să deschidă o anchetă pentru a vedea cine se face vinovat de situația în care se află țara.

Avertismente ignorate

Din informările făcute de Ministerul Finanțelor și de ANAF și trimise președintelui României, șefului Senatului și primului-ministru, rezultă că toți știau ce se întâmplă. Europa Liberă a publicat aceste note de informare, din care oricine putea afla și înțelege că ar fi fost nevoie de măsuri de scădere a deficitului bugetar, fiindcă finanțele țării erau în mare dificultate.

Fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a constatat destul de târziu dezastrul despre care vorbește: abia în decembrie 2024 a transmis notele informative despre ce-ar trebui făcut pentru ca deficitul să nu ajungă la 14% în 2025. Poate că s-a speriat și el de ceea ce urma să se întâmple și a încercat să se sustragă răspunderii prin aceste documente.

Răspundere politică sau impunitate?

Legea răspunderii ministeriale precizează că guvernul „răspunde politic” și „numai în fața Parlamentului”, iar fiecare membru al executivului „răspunde politic în mod solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia”.

Legea încearcă să-i acopere pe șefii de guvern și pe miniștri, astfel încât ei pot fi pedepsiți doar pentru încălcări care există în legile penale. Practic, această lege îi exonerează de răspundere pe membrii guvernului, iar dacă nu sunt găsite elemente ale unei infracțiuni de abuz în serviciu, de înaltă trădare sau de subminare a economiei naționale, se pot bucura liniștiți de pensiile lor politice, în vreme ce restul țării plătește abuzurile și lipsa lor de prevedere.