Influențe Est-Vest asupra alegerilor din România și Germania
21 februarie 2025
Alegerile anticipate din Germania care au loc duminică arată că Alternativa pentru Germania (AfD- Alternative für Deutschland), partidul parţial de extremă dreapta rămâne pe locul al doilea cu 21%, în ton cu cea mai importantă formațiune extremistă din România, AUR care a luat la alegerile din decembrie 18%, situându-se tot pe locul secund. Între timp, sondajele arată că AUR e pe un trend crescător și a ajuns deja la 25%.
AfD este la zece procente sub conservatori, dar deasupra socialiștilor și verzilor. Dacă la procentele AfD se adună cele ale formațiunii Sahra Wagenknecht (BSW) care îi strânge pe radicalii de stânga, dar care se află la limita celor 5 procente necesare intrării în parlament, s-ar putea ca extremiștii germani să fie în final sub scorul european al acestui curent periculos care a ajuns la 30%. În România cele trei partide de extremă dreapta AUR- Alianța pentru Unirea Românilor, POT - Partidul Oamenilor Tineri (formațiunea lui Călin Georgescu) și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, au împreună 32% din fotoliile legislativului românesc.
Germania organizează primul scrutin important din 2025, înaintea prezidențialelor din luna mai din România, unde e posibilă o confruntare între un extremist și candidatul coaliției de guvernământ (PSD,PNL, UDMR) și din Polonia, unde se află într-o cursă destul de strânsă primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, de la Platforma Civică (PO), susținut de coaliția de guvernare de centru-stânga și Karol Nawrocki, un istoric susținut de partidul de opoziție Lege și Justiție, care se declară patriot, susținător al valorilor creștine, al tradiției și al suveranității naționale.
Alegerile din Germania le vor influența pe cele din Europa Centrală și de Est, nu doar prin prisma legăturilor economice importante care există pe axa Berlin-București sau Berlin-Varșovia, ci și datorită fenomenului de contagiune care a existat întotdeauna între statele europene, mai ales atunci când acestea se află pe aceleași plăci tectonice din punct de vedere geopolitic.
Atât în Germania, cât și în România se resimte presiunea americană mai mult ca oricând în ultimii 35 de ani. Implicarea Statelor Unite în procesele electorale din cele două state se suprapune peste atacurile subterane ale Rusiei. Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat ieri pentru a doua oară România și Germania pentru absența „valorilor comune” cu principalul lor aliat: „nu ai valori comune dacă anulezi alegeri pentru că nu-ți place rezultatul”, „nu ai valori comune dacă ți-e atât de teamă de propriul popor încât îl reduci la tăcere”. Numărul 2 al Administrației Statelor Unite a făcut și săptămâna trecută la Conferința pentru Securitate de la München declarații dure împotriva celor două state spunând că democrația germană, ca orice altă democrație, „nu poate supraviețui, spunându-le milioanelor de alegători că gândurile și preocupările lor ... nici măcar nu merită să fie luate în considerare", iar „cordonul sanitar” care împiedică extrema dreaptă să acceseze puterea e nedemocratic. „La Washington – a spus JD Vance - există un nou șerif în oraș și, sub conducerea lui Donald Trump, este posibil să nu fim de acord cu opiniile dumneavoastră, dar vom lupta pentru a vă apăra dreptul de a le prezenta în piața publică, chiar dacă suntem de acord sau nu cu ele”.
Presiunile asupra Bucureștiului par la fel de mari, potrivit Bloomberg care a titrat în această săptămână că „Statele Unite zguduie România cu cererea de a permite candidatului extremei drepte să candideze”. Surse din administrația de la Washington au declarat pentru această agenție de știri că oficialii americani i-ar fi avertizat pe omologii lor români, în întâlniri private să nu-i blocheze campania electorală lui Călin Georgescu. În mediile politice din România se discută tot mai mult despre eventualitatea ca judecătorii Curții Constituționale să-i blocheze lui Călin Georgescu posibilitatea de a candida la prezidențialele din mai, după modelul pe care l-au aplicat Dianei Șoșoacă înaintea alegerilor din noiembrie anul trecut.
În paralel, atât Germania, cât și România încearcă să găsească cele mai bune centuri de siguranță împotriva Rusiei, care s-a specializat în intervenții electorale făcute prin rețele sociale, dar și prin atacuri directe asupra sistemelor de securitate care protejează alegerile. Au fost lansate deja campanii rusești de dezinformare în Germania, dar spre deosebire de România unde serviciile secrete par inerte, șeful serviciului german de spionaj (BND) a avertizat încă de astă-toamnă că se așteaptă ca Moscova să influențeze alegerile parlamentare care vor avea loc duminică, pe 23 februarie. BND a spus că Rusia s-a implicat în procesul de formare a opiniilor inclusiv în alegerile regionale din 2024 și că atacurile hibride comandate de Kremlin asupra NATO și asupra Germaniei s-au înmulțit. În România, serviciile de informații au descoperit influența Rusiei asupra alegerilor doar post factum și niciun șef de intelligence nu a ieșit să explice cum de Călin Georgescu, un candidat care părea fără șanse să treacă de 10%, a reușit să ajungă pe locul întâi după primul tur de scrutin.
Rusia și-a exersat în campania din Germania dexteritatea dezinformărilor și sprijinul pentru extremiști. Diferența față de Statele Unite e că a făcut-o pe dedesubt, în mod nevăzut. În România, Georgescu e deja în fruntea sondajelor cu 15 până la 20 de procente deasupra următorului clasat. Chiar dacă nu apar surprize la scrutinul de duminică din Germania, iar AfD rămâne pe locul al doilea, acest clasament va influența cumva și opțiunile din România. Spirala tăcerii s-a spulberat aici, iar discursul de tip Trump și Vance a devenit obișnuit, e preluat de televiziunile de știri și de tot mai mulți politicieni. Orice avans al extremei drepte în partea cealaltă a Europei Centrale încurajează noi avansuri la periferia continentului, într-o zonă care basculează deja spre naționalism și populism.