Analiză: Gay Pride sau cum statul rămâne în urma societății
6 iunie 2025
Nici guvernul român nu pare încântat sau cel puțin până acum nu s-a exprimat.
Comunitatea LGBTQ+ cere adoptarea legii parteneriatului civil, dar are ca obiectiv inclusiv oficializarea căsătoriilor între persoanele de același sex, respectarea drepturilor persoanelor transgender, drepturi pentru persoanele non-binare, adică pentru cei care nu se identifică exclusiv cu genul masculin sau feminin și care potrivit convențiilor internaționale au drepturi egale cu celelalte persoane. Comunitatea LGBTQ+ este diversă, iar statul român nu pare dispus să rezolve doleanțele acestor oameni, care adesea sunt izolați social și nu de puține ori sunt împinși de cei din jurul spre suicid.
În București, viața lor e mai simplă, dar în orașele mici de provincie totul e mult mai complicat. Statul împins de Biserica Ortodoxă menține o situație dilematică în jurul LGBTQ+. Mizează pe legi anti-discriminare legiferate cu 15 ani în urmă și care în mod general prevăd egalitate de drepturi pentru toți, dar lasă lucrurile să se rostogolească de la sine. Principalele partide politice preferă să ignore tot ce ține de LGBTQ de frică să nu-și piardă din electorat. PSD, PNL și UDMR au abordări conservatoare și ar prefera, dacă s-ar putea, să ascundă sub masă orice dezbatere care ar aduce în centrul atenției situația homosexualilor din România și cu atât mai puțin restul minorităților grupate sub umbrela LGBTQ+. Greul e lăsat în seama CNCD - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și care rezolvă cazurile pentru cei curajoși dispuși să apeleze la această instanță. Președintele CNCD, Csaba Asztalos a vorbit de mai multe ori despre dosarele pe care le-a avut și din care a rezultat că au fost mai multe situații în care angajatorii i-au dat afară pe cei despre care au aflat că sunt homosexuali. Această abordare fundamentalistă îi face pe mulți să se teamă de stigmatizare și să-și ascundă orientarea.
Multe cupluri gay se căsătoresc în state europene unde nu există niciun fel de impedimente și pe urmă se întorc în România unde nu au niciun fel de protecție. De altfel, nici heterosexualii nu au drepturi altfel decât dacă se căsătoresc, iar puterea politică din București vrea să mențină idealul familiei tradiționale. Acum doi ani CEDO a obligat România să adopte Legea parteneriatului civil, după ce 21 de cupluri gay au dat în judecată statul român. Această lege ar fi de folos în cazuri limită și cuplurilor hetersosexuale necăsătorite, fiindcă aparținătorii nu pot decide unul pentru celălalt, nu pot face demersurile de scoatere a certificatului de deces, nu se pot moșteni unul pe celălalt și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat din contractul de asigurări de sănătate al partenerului. Votul pentru Legea parteneriatului civil se tot amână, cu toate că 71% dintre români nu sunt deranjați de un parteneriat civil care să includă și cuplurile de același sex (cercetare publicată de ACCEPT, 2021).
Gay Prade împlinește 20 de ani la București, iar anul acesta evenimentele durează o săptămână. Au început acum o săptămână cu o noapte Queer și se termină lunea viitoare cu o seară de poezie Queer. Între timp sunt expoziții, dezbateri, petreceri și filme. Locul principal de adunare e Parcul Izvor, dar anul acesta Fundația Accept, care organizează totul, a adus-o din nou, ca acum 20 de ani, pe reverenda Diane Fisher, lideră spirituală şi activistă pentru drepturile LGBTIQ+, care va da binecuvântări cuplurilor dornice.
În acest fel, comunitatea își arată credința în Dumnezeu și sugerează nevoia de a fi primită în Biserică. Preoții ortodocși, ca și cei catolici de altfel, sunt foarte reticenți, cu toate că Papa Francisc a vorbit de mai multe ori despre necesitatea apropierii Bisericii sale de comunitatea LGBTQ+. Vaticanul a luat în 2023 o hotărâre istorică aprobată și influențată de Papa Francisc prin care li se permite preoților romano-catolici să de binecuvântări cuplurilor de același sex.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) este ca de obicei deranjată de marșul care va avea loc mâine și care este mereu dublat de un protest al Asociației Studenților Creștin Ortodocși (ASCOR) și al Asocițaiei Pro-Familia. Oricum, Patriarhia a precizat că pentru BOR aceste manifestări sunt „provocatoare” și „dăunătoare”, mai ales pentru că Gay Pride s-a nimerit anul acesta în apropierea Rusaliilor. În plus, Patriarhia reia ideea că Scriptura și Părinții Bisericii „consideră homosexualitatea ca fiind păcat” pentru că ar fi împotriva familiei care se bazează pe „unirea între un bărbat şi o femeie, instituţie întemeiată de Dumnezeu Creatorul universului”.
O parte dintre români se regăsesc în această paradigmă descrisă de BOR, dar nu cei mai mulți: 68% dintre români sunt de părere că legalizarea căsătoriei pentru familiile de același sex în România nu ar avea niciun impact asupra propriilor vieți, iar 43% sunt de acord cu adoptarea unei forme de protecție legală pentru familiile de același sex (cercetare comandată de ACCEPT, 2021). Statul rămâne în urma societății, preferând adâncirea în prejudecăți, în vreme ce oamenii par mai toleranți odată cu trecerea timpului.