Analiză: Ce promit prezidențiabilii românilor din diaspora

Românii plecați la muncă în străinătate trimit în țară în fiecare an miliarde de euro care contribuie la creșterea economică, fie pe consum, fie pe investiții pe care le fac cei de-acasă. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, în anul 2023 valoarea totală a remiterilor lucrătorilor români din afară a fost de 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB. E o sumă record, cu doar 1,2% mai mică decât valoarea investițiilor străine directe (ISD) atrase de România în același an. Doar românii din Marea Britanie și Germania au trimis familiilor aproape 3 miliarde de euro.

Important e și un alt aspect, care ține de influența pe care românii din diaspora o pot avea asupra celor de-acasă, membri ai familiei, prieteni, cunoștințe mai mult sau mai puțin apropiate. Cei de-acasă află cum funcționează societățile și instituțiile din țările unde lucrează, cum sunt respectați și apreciați, indiferent de meseria pe care o au. Sunt, desigur, și cazuri de discriminare, unele au fost intens mediatizate de presa română și internațională.

Fantasmagoriile lui Călin Georgescu i-au atras în cursă și pe românii din diaspora

La alegerile prezidențiale din noiembrie, românii din diaspora au arătat că își doresc o schimbare profundă în România și au votat masiv anti-sistem. Din cei peste 800.000 care și-au exprimat votul, 40% l-au votat pe Călin Georgescu și 26% pe Elena Lasconi. Au votat o dată pentru cei din țară și a doua oară pentru ei, în speranța că s-ar putea întoarce într-o Românie mai puțin coruptă, cu mai puțină birocrație, cu un sistem de sănătate mai puțin bolnav și un sistem de învățământ mai performant și mai puțin politizat.

Fantasmagoriile lui Călin Georgescu i-au atras în cursă și pe românii din diaspora. Și ei au crezut că în România nu vor mai exista partide, că terenurile deținute de străini vor fi naționalizate, că programul electoral al candidatului extremist defilează cu "Steagul Adevărului, al Iubirii, al Trezirii Conștiinței, Binelui și Frumosului în noi toți".

Astfel de bazaconii au fost livrate sub sceptrul unui patriotism de mucava. Însă dincolo de toate, cum de au înghițit o parte covârșitoare a românilor din diaspora care l-au votat pe Georgescu ideea desprinderii României de UE și NATO? Cum să arunci în neant țările europene care te-au primit și unde ai un loc de muncă, unde ți-ai cumpărat o casă, unde îți duci copiii la școală, unde medicii nu cer și nu primesc plicul cu bani? E greu de descifrat un mesaj coerent.

Dacă la rundele de alegeri până în 2024 românii din diaspora au votat masiv USR și PNL, anul trecut opțiunile celor care lucrează în străinătate au luat prin surprindere pe toată lumea. Călin Georgescu a fost votat în diaspora aproape de două ori mai mult decât de românii din țară (40% față de 23%)

De-a lungul anilor, mulți români din diaspora care s-au întors în țară, încercând să se angajeze fie la stat, fie în mediul privat sau să își deschidă o firmă cu banii agonisiți, crezând că lucrurile s-au schimbat în bine în țara pe care au părăsit-o cu ani în urmă, s-au lovit de aceeași corupție, de aceeași birocrație, de același sistem de pile și relații și s-au întors în țările de unde plecaseră.

Promisiuni exagerate pentru patru milioane de români din diaspora 

Citind programele electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale din mai și urmărind declarațiile lor publice, constați câtă demagogie încape în promisiunile pentru cei peste patru milioane de români din diaspora.

Crin Antonescu vorbește despre măsuri care să "reconstruiască demnitatea identitară a diasporei“ prin sprijinirea școlilor românești, acorduri culturale, burse pentru elevi și studenți. „Înainte să chemăm diaspora acasă, trebuie să ne asigurăm că românii de pretutindeni au sprijinul statului român", spune candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR.

Nicușor Dan insistă asupra datoriei instituțiilor statului de a-i trata pe românii care se întorc cu respectul cu care au fost obișnuiți afară: "Trebuie ca respectul pe care oamenii îl primesc de la stat în alte părți, cu care s-au obișnuit, să îl aibă identic în România."

George Simion promite familiilor care se întorc în țară o alocație lunară pentru fiecare copil născut în țările unde au avut rezidența în valoare de 75% din salariul mediu pe economie, adică peste 750 de euro. În prezent, alocația lunară pentru copii este puțin peste 50 de euro.

Victor Ponta vrea să convingă un milion de români din diaspora să revină în țară. Cum va face asta? Românii din străinătate vor veni acasă dacă ei văd că "au aici aceleași condiții ca în străinătate".

Toate aceste inserturi au în comun demagogia, populismul, patriotismul confecționat, fraze bombastice, într-un cuvânt minciuna.

Românii din diaspora care s-ar întoarce acasă sunt seduși de principalii candidați la președinție ca fiind altfel de români, care să se bucure de privilegii față de ceilalți. E un tertip electoral și nimic mai mult. Nu pentru privilegii s-ar întoarce în țară, ci atunci când statul ar fi mai puțin corupt, mai puțin birocrat, într-un cuvânt, mai puțin bolnav.