Alegerile prezidențiale în Grecia: Alunecarea spre dreapta

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Grecia a fost organizat sâmbătă, 25 ianuarie 2025. Pentru că nici unul dintre candidații propuși de partidele parlamentare nu a reușit o majoritate de 200 de voturi din partea totalului de 300 de deputați, un al doilea proces electoral va avea loc pe 31 ianuarie. Și atunci este de așteptat un scor neconcludent. După două runde eșuate, majoritatea necesară scade la 180 de voturi, pentru a ajunge apoi la 151 de voturi, în ultima tentativă, când este suficientă majoritatea simplă a celor prezenți.

Cursă cu final anticipat

Cum partidului conservator de guvernământ are 156 de mandate parlamentare, câștigătorul pare deja cunoscut: va fi Konstantinos Tasoulas, reprezentantul formațiunii de centru-dreapta Nea Demokratia (Noua Democrație).

Fost până de curând președinte al parlamentului, Tasoulas va avea nevoie de toate cele patru tururi, deoarece îi lipsește strălucirea transpartinică pentru a-și asigura majoritatea necesară în primele faze ale procesului electoral. În 2020, actualul președinte al Greciei, Katerina Sakellaropoulou, a obținut rapid funcția de președinte - una cu responsabilități predominant ceremoniale - cu susținerea a 261 de deputați.

Tasoulas, în vârstă de 65 de ani, propus candidat de premierul Kyriakos Mitsotakis pe 15 ianuarie, este primul aspirant la funcția prezidențială care trebuie să învingă mai mulți adversari. Până acum, Grecia a cunoscut mai mult consens decât competiție în alegerile prezidențiale. Opoziția de stânga, Mișcarea Social-Democrată Panelenică Socialistă (PASOK), a nominalizat propriul pretendent la Președinție, în persoana fostului ministru al Muncii Tassos Giannitsis, cunoscut pentru o încercare nereușită de a reforma sistemul pensiilor, la începutul anilor 2000.

Partidul de centru-stânga Syriza, atât cât a mai rămas din el după o scindare majoră produsă în 2023, a avut propria candidată, pe Louka Katseli, fostă ministră a economiei în 2011. În plină criză a datoriilor suverane din zona euro, ea s-a plasat de partea micilor datornici în disputa cu sechestrele marilor bănci. O propunere, pe puțin cunoscutul jurist Kostas Kyriakou, a avut și noul partid ultraconservator Niki (Victoria), chiar dacă, la fel ca și celelalte formațiuni politice, a fost conștient că șansele oricărui candidat sunt mici în fața lui Tasoulas.

Tradiție încălcată

Prin nominalizarea lui Tasoulas, premierul Mitsotakis a întrerupt o tradiție politică veche de jumătate de secol. Până acum, administrațiile conservatoare au propus candidați progresiști la președinție și invers. În urmă cu cinci ani, același Mitsotakis nominalizase, în premieră pentru Grecia, o femeie, pe progresista Katerina Sakellaropoulou, la acea vreme șefa Consiliului de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă a Greciei.

Mulți se așteaptau ca ea să rămână cu ușurință în funcție încă cinci ani, mai ales că a jucat rolul unui președinte rezervat și respectat pe scară largă. Pentru aripa cea mai conservatoare a Nea Demokratia, Sakellaropoulou era însă prea liberală, prea deschisă față de minoritățile de orice fel, mai ales după ce în 2024 a susținut public căsătoriile între persoane de același sex. Pentru a nu-și antagoniza o parte din partid, Mitsotakis, care se consideră un reformator liberal, a renunțat la nominalizarea ei sau a altui politician progresist și l-a ales pe conservatorul Tasoulas.

În Grecia, stânga spectrului politic este o opoziție compusă din partidele slabe și fragmentate, în timp ce formațiunile populiste și radicale de dreapta au adunat, la alegerile parlamentare europene din 2024, aproape 20% din voturi și continuă o tendință de creștere a sprijinului electoral. Până acum însă, în cercurile de dreapta ale Greciei nu pare să fi apărut nicio personalitate puternică suficient de atractivă pentru a atrage o bază mai largă de alegători, cum s-a întâmplat în cazurile Italiei sau Franței.

Adaptarea la noul zeitgeist

Elon Musk nu a ”uns” încă un politician grec drept ”salvator al națiunii”, dar mulți extremiști de dreapta de la Atena visează cu siguranță la această posibilitate, în noua eră Trump.

În jurul lui Mitsotakis pare să existe o înțelegere comună conform căreia noul spirit al vremurilor este o aplecare spre dreapta. Iar propunerea conservatorului Tasoulas, confortabil aripii naționaliste a partidului, se potrivește acestui zeitgeist. Tasoulas și-a început cariera politică ca secretar privat al ultraconservatorului Evangelos Averoff, care a condus Nea Demokratia între 1981 și 1984. Ales pentru prima dată în parlament în 2000, a ocupat, printre altele, funcțiile de ministru al Culturii și ministru adjunct al Apărării, înainte de prelua șefia legislativului în 2019.

Se spune despre prezumtivul viitor președinte al Greciei că este foarte educat și are simțul umorului. Dar cea mai importantă trăsătură a lui ar fi loialitatea față de partid și de liderul acestuia.