Unde sunt cele 100 de miliarde destinate armatei germane?

O sută de miliarde pentru o Germanie mai sigură: aceasta este promisiunea care a stat la baza „fondului special pentru Bundeswehr”. Dar unde au ajuns banii? Sunt germanii cu adevărat mai în siguranță?

O sută de miliarde pentru ca armata federală din Germania să devină capabilă de apărare: aceasta este promisiunea fondului special. Până în urmă cu câteva zile, opinia publică din Germania nu ştia în detaliu în conturile căror companii au ajuns acești bani. Investigațiile ZDF arată acum pentru prima dată clar: Rheinmetall AG este cel mai mare beneficiar al procesului de înarmare al Germaniei. Documente ale Ministerului Apărării dovedesc acest lucru.

Compania a confirmat, la solicitarea ZDF, că a primit contracte în valoare de 42 de miliarde de euro, adică aproape jumătate din întregul fond special.

Având în vedere planurile de înarmare la nivel european, șeful Rheinmetall, Armin Papperger, se așteaptă la un val de comenzi, estimând că volumul acestora se va situa între 300 și 400 de miliarde de euro.

Fondul special – o cutie neagră

Până de curând era aproape imposibil să se urmărească în detaliu ce companii de armament au primit anumite sume de bani: nici Ministerul Apărării și nici Bundestagul nu aveau liste detaliate cu firmele și subfirmele contractante.

Pentru emisiunea „Die Spur” (Urma), o echipă de la postul public de televiziune ZDF a cercetat luni întregi primele aproximativ 125 de proiecte, finanțate total sau parțial din fondul special. Pe baza documentelor contractuale (clasificate VS – NUMAI PENTRU UZ INTERN) a putut fi identificată și lista partenerilor contractuali. În plus, echipa a avut acces la alte documente militare clasificate VS – CONFIDENȚIAL și la documente ale Curții Federale de Conturi.

În noul episod al documentarului ZDF „Die Spur”, difuzat în premieră pe 25 iunie 2025, jurnaliştii Christian Schweppe, Ciara Cesaro-Tadic și Tim Gorbauch dezvăluie ce s-a întâmplat cu fondul special pentru Bundeswehr. 

Rheinmetall primește cele mai multe contracte și subcontracte

Rezultatul analizei: dintre cele aproximativ 125 de proiecte majore evaluate, 22 sunt atribuite direct Rheinmetall – multe dintre acestea, precum vehiculul blindat Puma sau mai multe proiecte IT pentru Bundeswehr, au un volum de peste un miliard de euro fiecare.

Pe locurile următoare se află:

• Airbus, cu 11 proiecte

• KNDS Deutschland, cu 8 proiecte

• Rohde & Schwarz, cu 7

• Diehl Defence, cu 6

Rheinmetall mai profită și prin zeci de subcontracte acordate filialelor sale din Germania și din străinătate. Datorită acestor contracte, compania își poate dubla cifra de afaceri în comparație cu 2022, anul în care a fost anunțată „Zeitenwende” (Schimbarea de paradigmă), și a reuşit să crească nivelul acţiunilor la bursă de aproape 10 ori comparativ cu anul 2022.

Contracte de miliarde – dar probleme la livrare

De la anunțarea „Zeitenwende” și crearea fondului special, Bundeswehr, în opinia criticilor, nu a devenit semnificativ mai capabilă de apărare.

Un motiv sunt întârzierile, dezvăluite acum pentru prima dată de investigațiile ZDF: la sistemul de apărare antiaeriană „Skyranger”, Ministerul Apărării calculează o întârziere între 12 și 16 luni. Producătorul Rheinmetall recunoaște oficial doar o întârziere de „aproximativ cinci luni”.

Și alte sisteme, precum tancul de luptă Leopard 2 A8 sau vehiculele aerotransportabile, nu vor fi livrate până spre finalul anului 2025, așa cum fusese anunțat inițial, conform planificărilor actuale ale Ministerului Apărării.

Din investigaţiile jurnaliştilor germani a mai ieşit la iveală şi faptul că Rheinmetall nu dispune de capacităţi de producţie suficiente în Germania, aşa încât componente necesare pentru transportatoare de rachete sunt trimise cu avioanele în Australia, unde sunt asamblate si trimise din nou, pe calea aerului, în Germania. Şi aici costurile suplimentare par a însuma câteva miliarde de euro.

Raport intern: Creșteri semnificative de costuri

Pe lângă întârzieri, cresc și costurile. Un raport intern privind armamentul, obținut de ZDF, listează cel puțin 11 dintre cele 13 proiecte centrale care la final vor costa mai mult decât era planificat – în total, o depășire de circa 13 miliarde de euro.

Ministerul Apărării a refuzat să comenteze planificările de livrare, posibilele întârzieri sau creșterile de costuri, motivând că astfel de informații ar putea permite „deduceri privind capacitatea de operare a Bundeswehr” și că, „din motive de securitate militară”, nu poate furniza detalii.

Generalul Mais: „Un apel clar către industrie”

Critici vin și din interiorul armatei. Chiar înainte ca întârzierile să devină publice, generalul Alfons Mais, inspectorul Forțelor Terestre, a declarat pentru ZDF: „Fără costuri suplimentare, fără întârzieri, fără corecții ulterioare. Acesta este apelul meu clar către industrie: să respecte acum contractele. Amenințarea este reală.”

Și Marie-Agnes Strack-Zimmermann, europarlamentar FDP și președinta Comisiei de Apărare din Parlamentul European, a declarat, în contextul summitului NATO: „Aceste întârzieri din Germania sunt monitorizate foarte atent la Bruxelles. Industria a primit contracte fără sfârșit și acum are datoria să livreze.”

Strack-Zimmermann a mai adăugat că „totul este o chestiune de timp”. Iar timpul, ştim bine deja, costă bani. În cazul acesta costă miliarde de euro din banii publici.

Nota redacţiei: Fondul Special pentru Bundeswehr a fost înfiinţat de fostul guvern federal la numai trei zile după debutul invaziei ruse în Ucraina. Pe 27 februarie 2022, cancelarul de atunci, social-democratul Olaf Scholz, anunţa că se înfiinţează un fond special, denumit "Sondervermögen", care urma să contribuie la dotarea rapidă a armatei federale cu echipamente moderne de luptă. Din considerente istorice, Germania nu a mai avut dreptul să dezvolte o armată puternică după al Doilea Război Mondial.