Țările NATO vor investi 5% din PIB în apărare

Acord în privința cheltuielilor bugetare pentru apărare, la summitul NATO de la Haga: cele 32 de state membre au convenit asupra obiectivului de a angaja cinci procente din produsul intern brut pentru protecția comună, până în anul 2035. A fost ținta pentru care a insistat și a pus presiune președintele american Donald Trump, nu doar înaintea reuniunii la vârf a aliaților ci încă din 2016, din vremea primului său mandat la Casa Albă.

Cheltuieli justificate de amenințarea rusă

Conform secretarului general al NATO Mark Rutte, 3,5% din PIB vor fi folosiți pentru înzestrare militară, în timp ce diferența de un procent și jumătate din PIB va fi direcționat spre investiții de suport. Potrivit declarației finale, aceste investiții trebuie să asigure ”că dispunem de forțele, capacitățile, resursele, infrastructura, pregătirea pentru luptă și reziliența necesare” pentru descurajarea adversarilor și apărarea membrilor aliați. Cheltuielile sporite, mai arată documentul convenit de liderii statelor din Alianța Nord-Atlantică, sunt justificate prin ”amenințarea constantă la adresa securității transatlantice reprezentată de Rusia”.

În conferința de presă de la finalul summitului, Rutte a precizat că ”va trebui să creștem capacitatea industrială de apărare”, că ”avem nevoie de calitate, cantitate și inovație”. Secretarul general al NATO a subliniat că aliații vor urmări să integreze aceste industrii, care vor crea milioane de locuri de muncă. La rândul lui, Donald Trump a subliniat că alocările bugetare trebuie prioritizate către investiții, nu înspre birocrație.

”Vom lucra și cu Ucraina. Suntem o alianță care stă alături de vecinul și partenerul nostru. Ucraina are sprijinul nostru continuu. Vom continua să-i susținem drumul spre calitatea de membru NATO", a subliniat Rutte.

Rutte despre Trump: ”Am încredere în el”

”Trump este un bun prieten, am încredere în el”, a comentat secretarul general, întrebat dacă este sigur că imprevizibilul președinte american Donald Trump va fi tot timpul la fel de atașat în raport cu angajamentele SUA față de NATO. ”Știu că trebuie să întrebați mereu, sunteți jurnaliști, dar nu trebuie să cerem mereu garanții. America este ferm implicată în Alianță”, a dorit Rutte să asigure.

Anterior, în plenul summitului NATO, același Rutte apreciase că ”prea mult timp, un singur aliat, Statele Unite, a purtat prea mult din povara acestui angajament. Acest lucru se schimbă astăzi. Președinte Trump, dragă Donald, tu ai făcut posibilă această schimbare”.

Investiții comune în dotările necesare securității aduc la pachet reafirmarea angajamentului american pentru articolul 5 al cartei NATO: ”Suntem alături până la capăt”, a declarat, înainte de a intra la summitul propriu-zis, președintele Donald Trump.

”Este o victorie monumentală pentru Statele Unite, pentru că duceam o povară mult mai mare”, a comentat Trump după summit. ”Dar este o mare victorie pentru Europa și, de fapt, pentru civilizația occidentală”.

Trump, supărat pe Spania

Acordul asupra acestui prag nu a fost convenit fără tensiuni. Spania a avut obiecții încă dinaintea reuniunii și le-a menținut, motiv pentru care, scrie presa iberică, premierul Pedro Sanchez l-a și evitat pe șeful Casei Albe, mai ales după ce, înainte de a veni în Europa, Trump spuse că Spania este ”o problemă”, opinie reiterată și de secretarul de stat Marco Rubio.

Spania ”nu este niciodată problema, este soluția. Sper ca la Consiliul European de mâine, la Bruxelles, să vorbim mai puțin despre procente din PIB și mai mult despre producție comună, achiziții comune și interoperabilitate”, a replicat Sanchez, care în poza de grup de la summit, aflat în margine, a luat oarecum distanță față de grup.

În această dispută, Rutte a intervenit afirmând că "țările trebuie să găsească bani. Și nu este ușor. Sunt decizii politice. Există o convingere absolută printre colegii mei: având în vedere amenințarea din partea Rusiei, având în vedere situația de securitate globală, nu există altă opțiune. Chiar trebuie s-o facem”.

”Este groaznic ce a făcut Spania”, a comentat după summit președintele american, adăugând că economia spaniolă merge bine, că ”nu înțelege care e problema” și că va ”face țara să plătească dublu” prin măsuri comerciale.

Și Slovacia a anunțat că nu va atinge pragul, invocând priorități precum creșterea nivelului de trai și reducerea datoriei publice.

Nicușor Dan: prezența americană în Europa, o certitudine

Concluziile summitului ”reafirmă unitatea transatlantică și prezența americană în Europa”, identifică din nou Rusia ca pericol și confirmă sprijinului față de Ucraina, a declarat, în conferința de presă pe care a susținut-o după întâlnirea la vârf, președintele României, Nicușor Dan. România ar fi fost de acord ca atingerea pragului de 5% să fie stabilită chiar din 2032 - dar, a explicat președintele, până atunci, prioritară este echilibrarea financiară a României în următorii doi ani.

Marea Neagră rămâne o zonă strategică de interes aliat, pentru securitatea flancului estic al NATO, iar România s-a angajat să investească în facilități pentru a găzdui soldați aliați pentru sprijinul Ucrainei. Președintele Dan a subliniat în discuțiile cu aliații importanța alegerilor parlamentare din septembrie 2025, din Republica Moldova. Despre reconstrucția Ucrainei s-a discutat ”puțin” - despre ce se va întâmpla imediat după, ”nu numai pe partea de reconstrucție ci și cu armele de pe acel teritoriu. Pentru moment nu suntem acolo, războiul e în curs, urgența cea mai mare este să avem o încetare a focului”, a precizat Nicușor Dan.

Contează că Uniunea Europeană și Congresul SUA găsesc relevantă zona pentru securitatea regională, inclusiv din perspectiva exploatărilor de gaze pe care România le are și va continua să le aibă, a comentat președintele Dan. ”Oportunitatea noastră este portul Constanța, în perspectiva reconstrucției Ucrainei” iar ”interes există pentru că există amenințare la flancului estic” .

Pe de altă parte, președintele a recunoscut că ”trebuie să explicăm mai bine românilor de ce un final nefericit al războiului din Ucraina ar afecta securitatea României și a Republici Moldova” și cum evoluează războiul hibrid al Rusiei.

România are nevoie de investiții în tehnologie de apărare

Banii alocați de la bugetul public pentru apărare trebuie ”transformați în capabilități militare”. Peste două luni, Uniunea Europeană va defini programul de investiții în apărare iar România va trebui să stabilească până atunci cât este de interesată să investească. ”Imperativ este de a produce repede. Pentru multe companii este nerezonabil să așteptăm retehnologizarea. Cooperarea cu cineva care are tehnologia va crea locuri de muncă”.

”S-a discutat despre cooperare în producerea de capabilități”, despre ”coordonare pentru interoperabilitate între echipamentele de care dispun statele membre UE și statele membre NATO”. Companiile românești trebuie ”adaptate la realitățile actuale. Cum anume, sunt probleme tehnice”, consideră șeful statului. Companii din SUA, Marea Britanie sau Turcia au tehnologii care pot face subiectul unor colaborări cu industriile românești, a mai adăugat Dan.

România are, în schimb, o anumită experiență pe războiul hibrid, pe atacuri cibernetice și dezinformare. În măsura în care autoritățile din Republica Moldova vor cere ajutor în acest sens, România îl va oferi, a precizat președintele Dan.

Dan nu consideră urgentă o întâlnire cu Trump

Despre scurta întâlnire cu Donald Trump și strângerea de mână, aceasta s-a limitat la schimburi de formule der politețe, a mărturisit Nicușor Dan, adăugând că secretarul de stat Rubio ”a urmărit alegerile din România și ne-a felicitat pentru cum s-au încheiat”.

Președintele României rămâne la părerea că o întrevedere oficială și pur protocolară cu șeful Casei Albe ar fi inutilă anul acesta, dar consideră că relațiile bilaterale sunt pe ”un parcurs normal. Avem o colaborare militară,  avem parteneriat strategic, companii americane în România, inclusiv pe acele reactoare nucleare mici”. Este o relație ”corectă, normală la ora asta”.

Merz, pledoarie pentru sancțiuni suplimentare față de Rusia

Rusia, a afirmat la Haga și cancelarul federal Friedrich Merz, ”nu amenință doar Ucraina, ci întreaga pace și întreaga ordine politică a continentului nostru”. Șeful executivului federal a apreciat că i-a propus lui Donald Trump introducerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei: ”Nu va exista o soluție militară la acest conflict. Trebuie să creștem presiunea economică asupra Moscovei”.

Uniunea Europeană urmează să adopte mâine (26 iunie 2025), la summitul de la Bruxelles, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni, dar Merz a subliniat că acesta nu este suficient fără un sprijin mai ferm din partea Statelor Unite, întrucât doar Washingtonul poate impune sancțiuni Chinei și Indiei pentru achizițiile de combustibili fosili din Rusia. ”Am impresia că președintele Trump reflectează serios asupra a ceea ce ar putea face”, a conchis Merz.